Conflictul dintre Venezuela și Statele Unite este un conflict militar în curs de desfășurare între Statele Unite și guvernul Venezuelei. Ca urmare a operațiunei maritime cunoscute ca Operațiunea Southern Spear, tensiunile au escaladat într-un conflict armat pe 3 ianuarie 2026, când forțele SUA au lansat atacuri asupra Caracas și l-au capturat pe președintele venezuelean Nicolás Maduro.
În timpul primului și celui de al doilea mandat al lui Donald Trump, posibilitatea unei invazii condusă de Statele unite în Venezuela a fost frecvent dezbătută.
În 2017, Trump a declarat că „nu va exclude o opțiune militară” pentru a aborda criza tot mai gravă din Venezuela. În august 2025, în timpul celei de-a doua președinții a sa, Statele Unite au intensificat resursele militare în Caraibe ca parte a Operațiunii Southern Spear, invocând lupta împotriva cartelurilor de droguri ca obiectiv declarat.
Pe 3 ianuarie 2026, șapte explozii și aeronave zburând la joasă altitudine au fost raportate în capitala Venezuelei, Caracas. Trump a susținut într-o postare pe Truth Social la ora 4:21 dimineața că SUA i-au capturat pe Maduro și soția sa.
Primul mandat al lui Trump (2017–2021)
Potrivit Associated Press, în cadrul crizei din Venezuela, oficiali anonimi ai administrației au declarat că, în 2017, a fost propusă o intervenție consilierilor lui Donald Trump, inclusiv secretarului de stat american Rex Tillerson și consilierului pentru securitate națională H. R. McMaster (care a părăsit administrația Trump din acel moment) și, ulterior, mai multor președinți ai unor țări din America Latină, inclusiv Juan Manuel Santos. Gustavo Petro, președintele Columbiei, a declarat în mai 2023 că Trump i-a propus președintelui de atunci, Iván Duque, să invadeze Venezuela prin Columbia, dar consilierii săi l-au oprit. În ambele ocazii, toți cei prezenți i-au cerut lui Trump să nu continue cu planul.
Referitor la posibilitatea unei intervenții în Venezuela în timpul crizei prezidențiale venezuelene, secretarul de stat adjunct pentru afacerile emisferei vestice, Kimberly Breier, a declarat: „Deși politica noastră se bazează pe o tranziție pașnică, am spus foarte clar că toate opțiunile sunt pe masă.” John Bolton, consilier pe probleme de securitate națională la acea vreme, a publicat într-o carte din 2020, The Room Where It Happened, că Trump a spus că invadarea Venezuelei ar fi „cool” pentru că „face parte din Statele Unite”. În memoriile sale din 2019, The Threat, fostul director adjunct al FBI, Andrew McCabe, îl citează pe Trump spunând despre Venezuela: „Aceasta este țara cu care ar trebui să intrăm în război, au tot petrolul acela și sunt chiar la ușa noastră din spate.” În iunie 2023, Trump a declarat la o conferință de presă din Carolina de Nord: „Când am plecat, Venezuela era pe cale să se prăbușească. Am fi preluat-o, am fi păstrat tot petrolul acela.”
Trump a declarat pe 11 august 2017 că „nu va exclude o opțiune militară” pentru a confrunta guvernul autocratic al lui Nicolás Maduro și criza tot mai profundă din Venezuela. CNN a scris în iulie 2018 că un oficial superior al administrației a declarat că, într-o întâlnire din august 2017 despre impunerea de sancțiuni diplomatice și financiare Venezuelei, Trump i-a întrebat pe consilierii superiori despre posibilitatea invadării Venezuelei. Consilierul pentru securitate națională de atunci, H. R. McMaster, și alți asistenți au sfătuit insistent împotriva acțiunilor militare, avertizând că acestea s-ar putea întoarce împotriva lor și că aliații regionali se opun unor astfel de măsuri. Oficialul a subliniat că nu există „niciun plan iminent” pentru o invazie, descriind remarcile lui Trump ca fiind gândite „cu voce tare”. Comentariile lui Trump au fost relatate pentru prima dată de Associated Press și au venit cu o zi înainte ca acesta să declare public că o „opțiune militară” împotriva Venezuelei rămâne posibilă.Trump a ridicat problema în fața liderilor latino-americani în marja celei de-a 72-a sesiuni a Adunării Generale a Națiunilor Unite, deși aceștia au respins în unanimitate ideea. Administrația Trump a urmat ulterior o politică de sancțiuni și presiuni diplomatice asupra Venezuelei, continuând în același timp să solicite organizarea unor alegeri libere și corecte.
La o săptămână după ce procurorii federali americani l-au pus sub acuzare pe Maduro pentru narcoterrorism, Trump a anunțat la o conferință de presă a Casei Albe din aprilie 2020 că SUA desfășurau distrugătoare ale marinei, aeronave de supraveghere și personal militar suplimentar în Caraibe, în apropiere de Venezuela; Associated Press a relatat că nu exista „nicio indicație... că se plănuiește vreun fel de invazie americană”.
Trump a declarat la Fox News în mai 2020 că „Dacă am face vreodată ceva cu Venezuela”, în acest caz, „s-ar numi «invazie»”, explicând: „dacă aș vrea să intru în Venezuela, nu aș face un secret din asta” și „nu aș trimite un grup mic, micuț, nu, nu, nu. S-ar numi armată”.
Un ziar online argentinian a scris în august 2020 că senatorul Marco Rubio a sugerat o invazie americană a Venezuelei în timpul a cel puțin două întâlniri cu înalți oficiali ai Casei Albe, cu scopul de a asigura votul etnicilor latino președintelui Trump în Florida înaintea alegerilor prezidențiale din 2020. Vicepreședintele Mike Pence și secretarul de stat Mike Pompeo s-au opus propunerii, respingând utilizarea forței militare. Acest dezacord a fost printre motivele pentru care Bolton a demisionat din funcția de consilier pentru securitate națională.
Al doilea mandat al lui Trump (2025–prezent)
Consolidarea forțelor militare din 2025 SUA au început să desfășoare forțe navale în Caraibe în august 2025, cu scopul declarat de a se opune cartelurilor de droguri; Associated Press a relatat că „guvernul SUA nu a semnalat nicio incursiune terestră planificată din partea miilor de militari desfășurați, iar analiștii și oficialii guvernamentali actuali și foști nu văd nicio posibilitate a unei invazii în Venezuela”. Maduro a răspuns la desfășurare apelând la alăturarea oamenilor la Miliția Bolivarienă și a declarat că țara era „pregătită la maximum” pentru un posibil atac american. Time a declarat că patru milioane de membri ai Miliției Bolivariene au fost mobilizați pe 18 august. PBS a declarat că estimarea autorităților de 4,5 milioane privind numărul membrilor Miliției Bolivariene fusese „de mult timp” neschimbată, iar în august 2025 era „cu siguranță o supraestimare”. CNN a relatat în septembrie 2025 că Trump lua în considerare o serie de opțiuni pentru atacuri militare împotriva cartelurilor de droguri care operează pe teritoriul venezuelean, inclusiv potențiale ținte din interiorul țării, ca parte a unei strategii mai ample care vizează slăbirea lui Maduro, potrivit mai multor surse informate despre planurile administrației.
Atacurile din 2026 și capturarea lui Maduro În dimineața devreme a zilei de 3 ianuarie 2026, au fost raportate mai multe explozii în Caracas. Potrivit CBS News, oficialii americani au confirmat că Trump a ordonat atacuri asupra unor ținte venezuelene, inclusiv asupra unor instalații militare. Președintele Maduro a declarat stare de urgență ca răspuns la atacuri, conform unui comunicat al ministerului comunicațiilor din Venezuela. Guvernul a declarat că acestea au avut loc în Caracas și în statele Miranda, Aragua și La Guaira. Trump a declarat că Statele Unite i-au capturat pe președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, și pe soția sa, Cilia Flores, în timpul unui „atac la scară largă” asupra țării. Anunțul, făcut prin intermediul Truth Social, preciza că operațiunea a fost efectuată în colaborare cu forțele de ordine americane și că cuplul a fost scos din Venezuela.
Analiză pre-conflict The Wall Street Journal a raportat că, în octombrie 2025, existau prea puține forțe navale și aeriene americane în Caraibe pentru a efectua o invazie, iar un expert militar de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale a declarat că existau prea puține trupe desfășurate, cu un factor de 5 până la 20.
Profesorul de relații internaționale Stephen Kinzer a comparat ideea invadării Venezuelei pentru a-l aresta pe Nicolás Maduro sub acuzația de trafic de droguri din SUA cu invazia efectivă a Statelor Unite în Panama din 1989, în care a fost arestat Manuel Noriega sub acuzația de trafic de droguri. În septembrie 2025, Kinzer a avertizat împotriva ideii că o astfel de operațiune ar fi la fel de ușoară, având în vedere că SUA aveau numeroase trupe bazate în Zona Canalului Panama și că Panama era o țară mult mai mică, cu o armată mai mică. Atât Maduro, cât și Noriega au atras mânia pentru pozițiile antiamericane, deși Noriega colaborase anterior cu Agenția Centrală de Informații a SUA și i se oferise opțiunea de a părăsi în liniște puterea.
Shannon K. O'Neil de la Consiliul pentru Relații Externe a opinat în 2018 că o intervenție militară americană în Venezuela ar fi „un dezastru”. Ea a estimat că Statele Unite ar avea nevoie de peste 100.000 de soldați pentru a invada țara și că trupele americane ar trebui să se ocupe de infrastructura distrusă a Venezuelei, de milițiile armate, de cartelurile locale de droguri și de blamarea de către observatorii internaționali dacă nu ar reuși să reconstruiască națiunea. Reprinted from Bloomberg.
Al Jazeera a declarat pe 5 decembrie 2025 că „ceea ce aproape toți experții au exclus este o invazie terestră".
Reacții Liderul opoziției venezuelene, María Corina Machado, a fost întrebată într-o conferință de presă după ce a primit Premiul Nobel pentru Pace din 2025 dacă susține o invazie a Statelor Unite. Ea a răspuns că „Venezuela a fost deja invadată”, enumerând prezența agenților ruși și iranieni, a grupărilor de droguri columbiene, precum și a Hamas și Hezbollah „care operează liber în conformitate cu regimul”, transformând „Venezuela în centrul criminal al Americilor”. Ea a susținut că „ceea ce susține regimul” este finanțarea „din traficul de droguri, de pe piața neagră a petrolului, din traficul de arme și din traficul de persoane. Trebuie să reducem aceste fluxuri.”
Vezi și Criza venezueleană din 1902–1903 Intervențiile externe ale Statelor Unite Imperialism american – extinderea influenței politice, economice și militare americane Implicarea Statelor Unite în schimbarea de regim - lista operațiunilor de schimbare de regim susținute de SUA Războiul împotriva drogurilor – campanie împotriva consumului și comerțului ilegal de droguri Războiul împotriva terorismului – campanie militară după atacurile din 11 septembrie Atacurile Statelor Unite în Venezuela din 2026
References
Categorie:Politicieni venezueleni Categorie:Criza din Venezuela Categorie:Conflicte din 2026 Categorie:Donald Trump Categorie:Imperialism american Categorie:Istoria Venezuelei Categorie:Istoria Statelor Unite (1991–prezent)