Benirredrá (oficial și în valenciană Benirredrà) este o municipalitate spaniolă situată în provincia Valencia, în Comunitatea Valenciană. Este situată în regiunea Safor.

Geografie stanga|miniatura|Localizare în regiunea Safor Situat în regiunea Safor, pe versantul estic al munților Sierra de Falconera. Suprafața teritoriului este plană, cu mici ondulații în partea de vest. Având în vedere suprafața sa, este cel mai mic sat din regiune.

Clima este mediteraneană; vânturile dominante sunt cele care bat dinspre nord-est și sud-est.

Dinspre Valencia, se ajunge în această localitate prin intermediul autostrăzii N-332.

Orașe Învecinate Teritoriul municipal al localității Benirredrá este înconjurat în totalitate de cel al orașului Gandía, din provincia Valencia.

Istorie Stabilirea toponimului său originar este o sarcină destul de dificilă; sunt luate în calcul variantele Bani-Reduan, Beninida și Bani-Rida. Își are originea într-o așezare islamică dependentă de castelul Bairén. Iacob al II-lea, în 1323, a acordat moșia fiului său, Pere de Ribagorza, care, în 1337, a cedat-o lui Guillem de Gascó. Mai târziu, proprietarii săi au fost conții de Cardona, care au vândut, în 1503, proprietatea Maríei Enríquez y de Luna, Ducesa de Gandía. În timpul secolului al XIV-lea, jurisdicția satului a fost împărțită între jurații din Villa de Onteniente și Capitlul Catedralei din Valencia. În momentul expulzării moriscurilor, care a provocat o puternică criză demografică și economică, existau 60 de familii de morisci, dintre care nu a mai rămas niciuna. Vechea așezare a fost repopulată, probabil cu imigranți genovezi, localnici din Gandía și mallorquini, foarte creștini și devotați. Noii creștini care au rămas au fost foarte tineri și foarte puțini. Unii cultivau terenuri irigate, totuși, 37 de ani mai târziu, existau doar 30 de familii. La sfârșitul secolului al XVII-lea, Francesc Escrivá a unificat puterea nobiliară. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, familia Escrivá se înrudește cu conții de Rótova, iar moșia Benirredrá rămâne sub domeniul acestei case până la dizolvarea domeniilor nobiliare în secolul al XIX-lea.

Demografie Benirredrá are o populație de 1576 locuitori.

Economie În zonele irigate se cultivă citrice, legume și pomi fructiferi. Se irigă cu apele râului Vernisa.

Patrimoniu

Biserica parohială: îl are ca protector pe Sfântul Laurențiu Martir (San Lorenzo Mártir). A fost construită deasupra unei vechi moschei în 1535. În tabernacol se află mai multe picturi pe lemn din școala lui Ribera. Mănăstirea Slujitoarelor Preasfintei Inimi (Convento de las Esclavas del Sagrado Corazón). Aceste călugărițe au o mănăstire de construcție modernă (1908-1909). În timpul războiului civil spaniol a fost utilizată ca spital. În prezent, face parte din școala Slujitoarelor Sacrei Inimi a lui Isus și este folosită pentru riturile și actele acestei congregații religioase.

De stil neogotic, se remarcă prin cele două turnuri gemene mari, fațada sa compusă din statui de sfinți și o rozetă enormă. În interior putem găsi un ansamblu amplu de imagini și tablouri religioase, dintre care se evidențiază Cristos răstignit de pe altar și tabloul dedicat Sfântului Francisc Borgia. Este clădirea cea mai emblematică a satului.

„Schitul Sfântului Anton”, dedicat sfântului, este împărțit cu localitatea Gandía, aparținând ambelor localități. Anterior, era dedicat riturilor religioase în timpul celebrării sărbătorii Sfântului Anton, numită „porrat”. După o perioadă de degradare, în principal din anii '70, a fost restaurat, iar în prezent ușile se deschid doar în zilele de sărbătoare, în luna ianuarie, pentru a fi vizitat de turiști.

Sărbători locale

Sărbătorile principale: se sărbătoresc între 10 și 13 august în onoarea Sfântului Laurențiu (San Lorenzo), a Maicii Domnului (Virgen del Carmen), a Sfântului Ludovic (Saun Luis) și a Preasfintei Inimi.

Referințe