Începând cu 2 martie 2026, în Liban se desfășoară un război între Israel și gruparea militantă șiită libaneză Hezbollah. Este vorba despre o reluare a luptelor intense din cadrul conflictului dintre Hezbollah și Israel, care a început la sfârșitul anului 2023, și face parte din conflictul mai amplu din Orientul Mijlociu. Războiul a precipitat o criză umanitară care încă se dezvoltă, a dus la moartea a peste 2.800 de persoane (atât militanți, cât și civili) în urma atacurilor israeliene din Liban, a provocat strămutarea forțată a peste 1 milion de persoane (peste 20% din populația țării) și a implicat utilizarea de echipamente și tactici care pot constitui crime de război.

Luptele dintre Israel și Hezbollah au început în octombrie 2023, ca răspuns la Războiul din Gaza. Acest lucru a dus la invazia israeliană din octombrie 2024 a sudului Libanului. În ciuda unui acord de încetare a focului din noiembrie 2024, Israelul a continuat atacurile aeriene în Liban aproape în fiecare zi, ucigând 331 de persoane (dintre care cel puțin 127 erau civili) până în noiembrie 2025. Ulterior, numărul total al victimelor a ajuns la 500. Hezbollah a încălcat armistițiul prin reconstrucția infrastructurii sale militare și a arsenalului de arme.

Pe 28 februarie 2026, Israelul și Statele Unite au declanșat un război împotriva Iranului, principalul susținător al Hezbollah, și l-au asasinat pe liderul suprem iranian Ali Khamenei. Ca răspuns, Hezbollah a reluat atacurile cu rachete asupra Israelului. Israelul a răspuns cu lovituri aeriene în tot Libanul, inclusiv în capitala Beirut. Armata israeliană a început operațiuni terestre în sudul Libanului pe 16 martie, desfășurând în cele din urmă cinci divizii. Hezbollah a lansat drone și până la 2.000 de rachete asupra Israelului, în timp ce Israelul a efectuat sute de lovituri aeriene în sudul Libanului, la Beirut și în Valea Bekaa. Principalele poduri de peste râul Litani au fost aruncate în aer de Israel pentru a izola sudul de restul Libanului. Orașul Bint Jbeil din sud a devenit principalul teatru al luptelor terestre, care au culminat cu o bătălie. Pe 24 martie, ministrul israelian al apărării a anunțat că Israelul va demola satele libaneze de la graniță și va ocupa sudul Libanului până la râul Litani.

Guvernul libanez a condamnat public noile atacuri ale Hezbollahului împotriva Israelului, pe motiv că pun în pericol și subminează statul libanez. Acesta a luat măsuri pentru a interzice activitățile militare ale Hezbollahului, a cerut grupului să-și pună armele sub controlul guvernului și să pună capăt atacurilor neautorizate de pe teritoriul libanez. Guvernul libanez a condamnat, de asemenea, ocupația planificată de Israel și atacurile asupra civililor. Iranul a cerut încetarea atacurilor israeliene în Liban ca o condiție pentru un armistițiu mai amplu. În aprilie, a fost convenit un armistițiu temporar între Iran și SUA-Israel, iar Hezbollah a declarat că și-a încetat atacurile. Prim-ministrul israelian Beniamin Netaniahu a afirmat că armistițiul nu se aplică Libanului, contrazicând Iranul și mediatorul pakistanez Shehbaz Sharif. La câteva ore după anunțarea armistițiului, Israelul a lansat cele mai ample atacuri aeriene din timpul războiului, ucigând peste 350 de persoane. Pe 16 aprilie, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că Israelul și Libanul au convenit asupra unei armistițiu de 10 zile. Pe 15 mai, armistițiul a fost prelungită cu încă 45 de zile.

Fundal În urma izbucnirii războiului din Gaza în octombrie 2023, Israelul și miliția șiită libaneză Hezbollah au fost implicate într-un conflict, ca parte a unei perioade mai lungi de ostilități între cele două țări de la înființarea acesteia din urmă în 1982. Hezbollah a lansat atacuri împotriva Israelului timp de un an după atacurile din 7 octombrie, despre care a spus că au fost în solidaritate cu palestinienii în urma atacurilor din 7 octombrie și a începutului bombardamentelor israeliene asupra Fâșiei Gaza. Ca răspuns, Israelul a invadat sudul Libanului în octombrie 2024, retrăgându-se după un armistițiu mediat de SUA la sfârșitul lunii noiembrie, dar nu înainte de a-l ucide pe liderul Hezbollah, clericul Hasan Nasrallah. Între noiembrie 2024 și martie 2026, însă, au avut loc mai multe încălcări ale armistițiului între cele două țări, Israelul lansând încă atacuri aproape zilnice în Liban la un an după armistițiu.

Pe 28 februarie 2026, Statele Unite și Israelul au inițiat o campanie comună de atacuri împotriva Iranului, punctul culminant al unei crize geopolitice care începuse la începutul anului. Hezbollah a condamnat atacurile, declarând „suntem încrezători că inamicul american și israelian va primi o palmă uriașă și nu va culege decât eșec de pe urma agresiunii sale tiranice și criminale”. În timpul campaniei, atacurile israeliene l-au ucis pe liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei ; în urma confirmării de către Iran a morții sale la 1 martie, secretarul general al Hezbollah, Naim Qassem, a votat pentru represalii și „a ne asuma datoria de a confrunta agresiunea”, declarând că Hezbollah nu va părăsi „câmpul onoarei și al rezistenței”.

Atacuri

2 martie Pe 2 martie, Hezbollah a lansat mai multe proiectile în nordul Israelului, prima dată când a făcut acest lucru de la armistițiul din 2024, vizând un sit de apărare antirachetă la sud de Haifa. Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au susținut că au interceptat un proiectil provenit din Liban, lăsând mai multe altele să cadă în zone deschise.

Ca răspuns, avioane israeliene au bombardat capitala libaneză Beirut la ora 3 dimineața, ora locală, emitând ordine de evacuare pentru civilii locali din 50 de sate din sudul Libanului și Valea Beqaa. Armata israeliană a susținut că a efectuat atacuri „precise și țintite” împotriva „elementelor teroriste de rang înalt ale organizației teroriste Hezbollah din zona Beirut” și „a unui element terorist central al organizației teroriste Hezbollah din sudul Libanului”. Primele rapoarte sugerau că țintele vizate erau Naim Qassem și Mohammad Raad. Ulterior, Al Hadath a raportat că locul unde se află Raad nu este cunoscut și a declarat că trupul său este căutat printre dărâmături. IDF a declarat că șeful serviciilor de informații Hezbollah, Hussain Makled, a fost ucis în atacuri.

3 martie Hezbollah a lansat rachete și drone care au vizat trei baze israeliene, baza aeriană Ramat David, baza de monitorizare Meron și Tabăra Yitzhak.

Israelul a executat atacuri aeriene asupra fortărețelor Hezbollah și a vizat, de asemenea, sediul postului de televiziune Al-Manar din Beirut. Mai târziu în aceeași zi, forțelor israeliene li s-a ordonat să ocupe poziții în Liban. Israelul a declarat că armata sa a ocupat „zone strategice” din sudul Libanului, ordonând în același timp evacuarea orașelor libaneze din apropiere.

4 martie Hezbollah lansează drone și rachete asupra Israelului, în încercarea de a lovi baze și infrastructuri petroliere și gaziere. Focul antitanc al Hezbollah a provocat răni moderate la doi soldați israelieni în sudul Libanului, fiind primii israelieni răniți în conflict.

Israelul a lansat atacuri eliminând centrele de comunicații ale Hezbollah, postul de televiziune al-Manar și postul de radio al-Nour. Mai multe atacuri s-au concentrat asupra satelor din sudul Libanului, utilizate de Hezbollah. În urma atacurilor continue ale Hezbollah, Israelul a emis un avertisment de evacuare urgentă pentru locuitorii din sudul Libanului, spunându-le să se deplaseze la nord de râul Litani. Forța ONU de menținere a păcii a raportat că soldații israelieni au intrat în mai multe orașe și sate din sudul Libanului, inclusiv: Kfar Kila, Houla, Kfar Shouba, Yaroun și Khiam .

Israelul a efectuat, de asemenea, o incursiune în sudul Siriei, bombardând zona dintre Jamla și Saisoun, în guvernoratul Daraa, și arestând patru civili. Israelul a acuzat Siria că a desfășurat unități de luptă în Înălțimile Golan siriene, declarând că nu va permite ca atacurile Hezbollah-Israel să fie folosite ca pretext pentru a „făcea rău druzilor ” din sudul Siriei și a cerut guvernului sirian să împiedice milițiile irakiene să traverseze teritoriul sirian spre Înălțimile Golan.

Victime Inițial, Ministerul Sănătății din Liban a raportat cel puțin 31 de persoane ucise și 149 rănite în atacuri, 20 de persoane ucise și alte 91 rănite în suburbiile sudice ale Beirutului și 11 persoane ucise și alte 58 rănite în sudul Libanului. Strămutarea civililor a fost semnificativă, familiile fugind din zonele sudice spre orașe precum Sidon. Noaptea, numărul victimelor a crescut la 52 de morți și 154 de răniți, conform ministerului.

După-amiaza, IDF a anunțat că șeful sediului central al serviciilor secrete Hezbollah, Hussein Makled, a fost ucis în atacurile de noapte din Beirut. Presa locală a relatat, de asemenea, moartea fratelui regretatului Muhammad Hussein Fadlallah, împreună cu soția sa, ca urmare a atacurilor asupra lui Haret Hreik. Jihadul Islamic Palestinian din Liban a anunțat că comandantul său, Adham Adnan al-Othman, a fost ucis în suburbiile sudice ale Beirutului.

Reacții La 2 martie 2026, prim-ministrul libanez Nawaf Salam a condamnat atacurile cu rachete și drone ale Hezbollah din sudul Libanului, numindu-le acte iresponsabile în afara autorității statului libanez, care pun în pericol securitatea națională. Deși a subliniat că toate acțiunile militare trebuie să cadă sub controlul guvernului, el nu a declarat oficial Hezbollah ilegal, concentrându-se în schimb pe prevenirea operațiunilor armate neautorizate.

În urma unei ședințe de urgență a Cabinetului convocată la începutul zilei, pe fondul escaladării atacurilor, Salam a anunțat o interdicție totală a tuturor activităților militare ale Hezbollah, cerând grupării să predea armele statului și să se limiteze doar la activități politice. El a afirmat că deciziile privind războiul și pacea aparțin exclusiv statului, respingând orice acțiuni neautorizate de pe teritoriul libanez și a cerut forțelor de securitate să prevină astfel de încălcări și să-i aresteze pe cei responsabili.

Agenția Națională de Știri a relatat că ministrul Justiției, Adel Nassar, a solicitat procurorului de pe lângă Curtea de Casație, Jamal Hajjar, și comisarului guvernamental de pe lângă Curtea Militară să însărcineze forțelor de securitate sarcina de a-i aresta imediat pe cei implicați în lansarea de rachete din sudul Libanului către Israel. În urma continuării atacurilor Hezbollah asupra Israelului, Hezbollah și-a pierdut sprijinul în rândul poporului libanez și chiar în propriul bloc șiit. Vocile care învederează organizația și agresiunea acesteia devin din ce în ce mai puternice.

Hezbollah Hezbollah a condamnat guvernul libanez după ce acesta a interzis activitățile militare și de securitate ale Hezbollah, declarând: „Înțelegem impotența guvernului libanez în fața brutalului inamic sionist, care încalcă suveranitatea națională, ocupă teritorii și reprezintă o amenințare continuă la adresa securității și stabilității țării” și că este dreptul guvernului „să decidă asupra războiului și a păcii”, concluzionând că „având în vedere această slăbiciune și deficiență clară, nu vedem nicio justificare pentru ca prim-ministrul Salam și guvernul său să ia măsuri atât de agresive împotriva libanezii care resping ocupația”. Hezbollah a declarat ulterior că atacul său a fost un „act defensiv” după peste un an de atacuri israeliene, în ciuda unui armistițiu. A adăugat că „timp de cincisprezece luni, agresiunea israeliană împotriva Libanului a continuat prin ucidere, distrugere, buldozerare și toate formele de acte criminale”.

Israel