Artiom Fiodorovici Sergheev (; ) a fost fiul adoptiv al lui Iosif Stalin. A fost un militar sovietic, general-maior de artilerie în Armata Sovietică.
Biografie Serviciul său militar a început în 1938, la vârsta de 17 ani, iar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a participat la lupte împotriva trupelor germane. A fost numit locotenent-colonel la vârsta de 23 de ani și a continuat să servească în armată după război. În 1960, Sergheev a fost însărcinat cu apărarea antiaeriană a fabricilor de armament din Dnepropetrovsk.
Tatăl biologic al lui Artiom, revoluționarul Fiodor Andreevici Sergheev, cunoscut sub numele conspirativ „Artiom” și fondator al Republicii Sovietice Donețk–Krivoi Rog, a murit în 1921 într-un accident de deraiere al unui aerovagon. Mama sa, Elizaveta Lvovna Repelskaia, a fost implicată în evenimentele revoluționare din Harkov și a ocupat ulterior funcții în domeniul medical și administrativ. După moartea tatălui, Artiom a fost crescut în familia lui Iosif Stalin, la inițiativa lui Lenin, fiind educat alături de ceilalți copii.
Serviciul său militar a început în 1938, la vârsta de 17 ani, după absolvirea Școlii Speciale de Artilerie din Moscova. A urmat Școala de Artilerie din Leningrad, pe care a absolvit-o în 1940 cu gradul de locotenent, fiind numit comandant de pluton în Regimentul 13 de artilerie al Diviziei 1 motorizate.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a participat la lupte împotriva trupelor germane, inițial ca comandant de pluton de obuziere de 152 mm, apoi ca comandant de baterie și ulterior comandant de companie de infanterie. A fost luat prizonier, dar a reușit să evadeze, a activat într-un detașament partizan și, după ce a fost rănit, a revenit pe front. A ocupat succesiv funcții de comandă în artilerie, fiind rănit de mai multe ori, iar în 1943 a devenit locotenent-colonel, la vârsta de 23 de ani. A încheiat războiul ca adjunct al comandantului unei brigăzi de artilerie, decorat cu mai multe ordine și medalii.
După război a continuat cariera militară, comandând unități de artilerie și urmând studii la Academia de Artilerie „F. E. Dzerjinski” și la Academia Militară Superioară „K. E. Voroșilov”. A ocupat funcții de conducere în trupele de apărare antiaeriană, fiind șef de stat major și adjunct de comandant al unor corpuri speciale, comandant al Diviziei 9 de apărare antiaeriană și ulterior adjunct al comandantului Armatei 1 de apărare antiaeriană. În 1960 a fost însărcinat cu organizarea apărării antiaeriene a fabricilor de armament din Dnepropetrovsk. A trecut în rezervă în 1981 cu gradul de general-maior de artilerie.
A scris două cărți despre război și despre Stalin, printre care volumul memorialistic „Povestirile unui artilerist” și lucrarea „Convorbiri despre Stalin”. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din Rusia.
Prima sa soție a fost Amaya Ruiz Ibárruri, fiica politicianei comuniste spaniole Dolores Ibárruri, cu care a avut trei copii. Ulterior s-a recăsătorit cu Elena Iurievna Sergheeva, medic neurochirurg.
Sergheev a murit în 2008 la Moscova și a fost înmormântat la Cimitirul Kunțevo. La momentul morții era decorat cu numeroase ordine și medalii, fiind de trei ori cavaler al Ordinului Steagului Roșu, al Ordinului „Alexandr Nevski”, de două ori al Ordinului Războiul pentru Apărarea Patriei și de două ori al Ordinului Steaua Roșie, printre altele.
Note
Bibliografie
Legături externe
Categorie:Nașteri în 1921 Categorie:Nașteri pe 5 martie Categorie:Decese în 2008 Categorie:Decese pe 15 ianuarie Categorie:Generali sovietici Categorie:Prizonieri de război sovietici Categorie:Scriitori sovietici Categorie:Decorați cu Medalia „Pentru apărarea Moscovei” Categorie:Decorați cu Ordinul Războiului Patriotic Categorie:Decorați cu Ordinul Steagul Roșu Categorie:Decorați cu Ordinul Steaua Roșie Categorie:Iosif Stalin Categorie:Oameni din Moscova Categorie:Decese în Moscova