Šefik Džaferović () un politician bosniac care a ocupat funcția de membru bosniac al Președinției Bosniei și Herțegovinei, din 2018 până în 2022. Din 2023, acesta ocupă funcția de membru al Camerei Popoarelor de la nivel național. Membru al Partidului Acțiunii Democrate (SDA), el a fost anterior vicepreședintele și secretarul general al acestuia.
Džaferović a absolvit Facultatea de Drept a Universității din Sarajevo în 1979. Înainte de a intra în politică, a lucrat în instituții judiciare. După ce s-a alăturat SDA în urma formării sale în 1990, Džaferović a fost numit membru al Camerei Popoarelor a Federației în 1996. În 2001, a devenit membru al Camerei Popoarelor de la nivel național. La alegerile generale din 2002, Džaferović a fost ales în Camera Reprezentanților de la nivel național, unde a activat ca membru până în 2018.
Din 2018 până în 2022, Džaferović a activat în Președinția Bosniei în calitate de membru bosniac, fiind ales la alegerile generale din 2018 la o diferență mică de voturi. Alegând să nu mai candideze pentru un nou mandat la alegerile generale din 2022, el a devenit din nou membru al Camerei Popoarelor de la nivel național în februarie 2023.
Biografie Džaferović s-a născut în 1957 în orașul bosniac , în fosta Iugoslavie, astăzi în Bosnia și Herțegovina. A urmat studiile liceale la un gimnaziu din Zavidovići, după care a absolvit Facultatea de Drept a Universității din Sarajevo în 1979.
Cariera politică În 1996, Džaferović a fost ales în Adunarea Cantonului Zenica-Doboj. În același an, a devenit delegat în Camera Popoarelor a Federației. Patru ani mai târziu, a intrat în Camera Popoarelor de la nivel național. La alegerile generale din 2002, a fost ales în Camera Reprezentanților de la nivel național. În urma alegerilor generale din 2014, Džaferović a fost reales pentru a treia oară în Camera Reprezentanților de la nivel național, obținând 30 000 de voturi. În perioada în care a activat în Camera Reprezentanților, a ocupat funcția de președinte al acesteia în mai multe rânduri.
În urma alegerilor generale din 2010, a urmat o criză de formare a guvernului. În ciuda blocajului politic privind constituirea unui nou executiv, între octombrie 2010 și martie 2012, Parlamentul a continuat discuțiile în cadrul unei „Comisii Mixte Ad Hoc pentru implementarea hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului în cazul Sejdić și Finci împotriva Bosniei și Herțegovinei”, compusă din 11 deputați din Camera Reprezentanților și 2 deputați din Camera Popoarelor, condusă de Džaferović. Deși comisia a fost de acord să adauge 3 reprezentanți ai categoriei „Alții” în Camera Popoarelor de la nivel național (doi aleși din Federația Bosniei și Herțegovinei și unul din Republica Srpska), nu s-a găsit nicio soluție pentru Președinție, sârbii bosniaci insistând pentru alegerea directă a membrului lor, iar croații bosniaci solicitând fie alegeri indirecte, fie o circumscripție separată pentru a evita viitoare cazuri Komšić.
Președinția (2018–2022) Alegerile generale din 2018 Džaferović și-a anunțat candidatura la alegerile generale din Bosnia la 26 mai 2018, candidând pentru un loc în Președinția tripartită a Bosniei, ca reprezentant al bosniacilor.
La alegerile generale din 7 octombrie 2018, a fost ales în Președinție, obținând 36,61% din voturi. Candidatul Partidului Social Democrat, Denis Bećirović, s-a clasat pe locul al doilea, cu 33,53%.
Politica internă
În prima lună a președinției sale, Džaferović a avut probleme cu membrul sârb Milorad Dodik, președintele de atunci al Președinției, Dodik declarând că nu va participa la prima sesiune a Președinției sub noua conducere până când steagul Republicii Srpska, entitatea din Bosnia și Herțegovina, nu va fi pus în biroul său. În cele din urmă, Dodik a cedat, fiind de acord să desfășoare sesiunea având doar steagul Bosniei și Herțegovinei.
La 20 martie 2020, Džaferović a devenit noul președinte al Președinției pentru următoarele opt luni, succedându-i membrului croat Željko Komšić. După trecerea celor opt luni, la 20 noiembrie 2020, a fost succedat de Dodik în funcția de președinte.
La 22 mai 2021, Džaferović și Komšić au participat la un exercițiu militar între Armata Statelor Unite și Forțele Armate ale Bosniei și Herțegovinei pe muntele , la sud de orașul Banja Luka din Bosnia și Herțegovina, în timp ce Milorad Dodik a refuzat să participe.
În august 2021, Džaferović și Komšić, fără a-l include pe Dodik, au instruit Ministerul Securității să fie pregătit pentru stingerea incendiilor de vegetație din Herțegovina, care izbucniseră cu câteva zile înainte. Această decizie a venit după ce Dodik, în calitate de al treilea membru al Președinției, a refuzat să își dea acordul pentru ca Forțele Armate ale Bosniei să folosească elicopterele militare la stingerea incendiilor, fiind necesar consimțământul tuturor celor trei membri pentru utilizarea tehnicii aviatice militare.
La 20 martie 2022, Džaferović i-a succedat din nou lui Komšić în funcția de președinte al Președinției, conform principiului rotației. La 16 noiembrie 2022, Džaferović a fost succedat de Denis Bećirović în calitatea de membru bosniac al Președinției.
Pandemia de COVID-19
Pe măsură ce pandemia de COVID-19 a început în Bosnia și Herțegovina în martie 2020, Președinția a anunțat instalarea de către Forțele Armate a unor corturi de carantină la granițele țării, destinate cetățenilor bosniaci care se întorceau acasă. Fiecare cetățean bosniac care sosea în țară era obligat să se autoizoleze timp de 14 zile, începând cu ziua sosirii. Corturile au fost instalate la granița de nord cu Croația.
La 2 martie 2021, președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a venit la Sarajevo și s-a întâlnit cu Džaferović și ceilalți membri ai Președinției, donând 10 000 de doze de vaccin AstraZeneca. Trei zile mai târziu, pe 5 martie, președintele sloven Borut Pahor s-a întâlnit de asemenea cu membrii Președinției, anunțând că Slovenia va dona 4 800 de doze de vaccin.
La 22 martie, într-un interviu pentru , Džaferović a declarat:
Această declarație a fost primită cu critici dure de către partidele de opoziție din țară, Nașa stranka (în ) comentând afirmația lui Džaferović: „Prin dezinformare, Džaferović încearcă să îndepărteze responsabilitatea de la el și de la partidul său.” Nermin Nikšić, președintele Partidului Social Democrat, i-a răspuns lui Džaferović: „Prin declarația sa că țara noastră nu rămâne în urma regiunii în ceea ce privește vaccinarea, Džaferović a arătat că nu se deosebește de „șeful” său de partid, Izetbegović, sau de prim-ministrul Novalić.” Nikšić a încheiat spunând că „conform statisticilor oficiale, suntem la coada listei în ceea ce privește rata de vaccinare împotriva COVID-19, în urma Rwandei, Cambodgiei și Zimbabwe.” Declarația lui Džaferović a întâmpinat, de asemenea, o serie de reacții spirituale și originale pe platformele de socializare.
Politica externă
În decembrie 2020, chiar înainte de o vizită de stat a ministrului rus de externe Serghei Lavrov, Džaferović a refuzat să participe la vizită din cauza lipsei de respect a lui Lavrov față de Bosnia și Herțegovina și a deciziei acestuia de a-l vizita mai întâi doar pe liderul sârb bosniac Milorad Dodik, și abia ulterior Președinția formată din Željko Komšić, Dodik și Džaferović. Cu puțin timp înainte de Džaferović, și Komšić refuzase să participe la vizita lui Lavrov din aceleași motive.
După ce Rusia a recunoscut Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk ca state independente la 21 februarie 2022, care sunt teritorii disputate în regiunea ucraineană Donbas, Džaferović a condamnat acțiunile Rusiei de a recunoaște independența Donețkului și Luganskului:
La 24 februarie 2022, președintele rus Vladimir Putin a ordonat o invazie pe scară largă a Ucrainei, marcând o escaladare dramatică a războiului ruso-ucrainean care a început în 2014. Referitor la invazie, Džaferović a declarat că „Bosnia și Herțegovina este alături de oamenii care au suferit atacuri brutale din partea forțelor militare ruse în orașe din toată Ucraina. Rugăciunile și cele mai bune gânduri ale noastre sunt alături de ei.”
Uniunea Europeană
În septembrie 2020, Džaferović și colegii săi membri ai Președinției au declarat că obținerea statutului de candidat la UE pentru Bosnia și Herțegovina este posibilă în anul 2021 dacă țara „implementează reforme de succes”.
La 30 septembrie 2021, Džaferović, Komšić și Dodik s-au întâlnit cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Clădirea Președinției din Sarajevo. Aceasta a făcut parte din vizita lui von der Leyen în Bosnia și Herțegovina, deoarece cu câteva ore înainte aceasta inaugurase punctul de control la frontieră Svilaj și un pod peste râul Sava din apropiere, pe care trece autostrada de importanță internațională Coridorul pan-european Vc.
La 1 decembrie 2021, Džaferović și Komšić s-au întâlnit cu ministrul de stat german pentru Europa, Michael Roth, principalele teme de discuție fiind situația politică din Bosnia și Herțegovina, procesele de reformă și activitățile de pe parcursul european al țării. La 20 mai 2022, acesta s-a întâlnit cu președintele Consiliului European, Charles Michel, în timpul vizitei acestuia la Sarajevo, cu care a discutat despre aderarea Bosniei și Herțegovinei la UE.
Relațiile cu Turcia La 16 martie 2021, Džaferović, Komšić și Dodik au efectuat o vizită de stat în Turcia pentru a se întâlni cu președintele turc Recep Tayyip Erdoğan. În timpul vizitei, Erdoğan a promis că va dona Bosniei și Herțegovinei 30 000 de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru pandemia de COVID-19. Tot în cadrul întâlnirii, Bosnia și Herțegovina și Turcia au convenit asupra recunoașterii reciproce și schimbului permiselor de conducere, precum și asupra semnării unui acord de cooperare în proiecte de infrastructură și construcții, care se referă și la construcția unei autostrăzi de la capitala Bosniei, Sarajevo, către capitala Serbiei, Belgrad; acordul fiind semnat de ministrul comunicării și traficului, Vojin Mitrović.
La 21 iulie 2021, Džaferović a vorbit într-o convorbire telefonică cu Erdoğan, făcând schimb de urări de Eid al-Adha și discutând, de asemenea, despre cooperarea economică.
La 27 august 2021, Erdoğan a venit la Sarajevo într-o vizită de stat în Bosnia și Herțegovina și s-a întâlnit cu toți cei trei membri ai Președinției, purtând discuții despre o mai mare cooperare economică și infrastructurală, precum și analizând construcția autostrăzii de la Sarajevo la Belgrad. De asemenea, s-a convenit asupra unei întâlniri trilaterale între Turcia, Serbia și Bosnia și Herțegovina, care ar trebui să aibă loc în viitorul apropiat.
Cariera ulterioară În urma mandatului său prezidențial, Džaferović a fost numit membru al Casei Popoarelor la nivel național la 16 februarie 2023.
Viața personală Džaferović este căsătorit cu soția sa, Vildana, din 1980. Ei au doi copii, Jasmin și Jasmina. Aceștia locuiesc în Sarajevo.
Note
Legături externe
Categorie:Nașteri în 1957 Categorie:Nașteri pe 9 septembrie Categorie:Bosniaci în viață Categorie:Musulmani Categorie:Membrii Președinției Bosniei și Herțegovinei