Hanna Stanisława Suchocka () o politiciană și juristă poloneză care a ocupat funcția de prim-ministru al Poloniei din 8 iulie 1992 până la 26 octombrie 1993, în timpul președinției lui Lech Wałęsa. Ea este prima femeie care a deținut acest post în Polonia (precedându-le pe Ewa Kopacz și Beata Szydło, care au ocupat funcția în anii 2010) și a fost a 14-a femeie numită în funcția de prim-ministru la nivel mondial.

În prezent, Suchocka este profesoară la Universitatea Adam Mickiewicz din Poznań și șefa Catedrei de Drept Constituțional. De asemenea, este fost prim-vicepreședinte și președinte de onoare al Comisiei de la Veneția.

Biografie Suchocka s-a născut la Pleszew, Polonia, într-o familie de chimiști catolici. Bunicul ei a fost profesor universitar, iar bunica sa, Anna, a devenit membră a primului parlament polonez din partea orașului Poznań după obținerea independenței în 1918, an în care femeile au primit dreptul de vot.

Suchocka a urmat cursurile facultății de drept și a devenit cercetător la Universitatea din Poznań (UAM), obținând un doctorat în drept constituțional. Ulterior, a lucrat ca lector în drept la universitatea din Lublin și, pentru cea mai mare parte a vieții sale profesionale, în cadrul unei instituții a Academiei Poloneze de Științe din Poznań, până în 2013. Aceasta a obținut abilitarea la UAM în 2015.

Carieră politică În 1969, ea s-a alăturat unui mic „partid satelit” nemarxist, Partidul Democrat (SD), și a fost membră a Seimului Republicii Populare Polone în perioada 1980–1985. În același timp, a fost membră și consilier juridic al sindicatului Solidaritatea. Suchocka s-a numărat printre puținii deputați care nu au votat în favoarea legii marțiale în 1981 și a incriminării Solidarității în 1984. Partidul a suspendat-o (sau ea și-a dat demisia), dar cu sprijinul Solidarității, a fost realeasă în parlament în 1989. Când susținătorii Solidarității s-au divizat în mai multe partide politice, Suchocka s-a alăturat formațiunii de centru-liberal Uniunea Democrată (UD) și a fost realeasă în parlament în 1991.

Prim-ministru al Poloniei (1992–1993)

Suchocka a devenit prim-ministru în 1992. Guvernele de la acea vreme se bazau pe diverse coaliții și se schimbau constant. Ea a fost aleasă spre uimirea multor politicieni bărbați, fiind cunoscută pentru profilul său discret și pentru disponibilitatea de a face compromisuri și de a promova reconcilierea. Suchocka a putut fi acceptată de persoanele care aveau o antipatie față de liderii mai proeminenți ai Uniunii Democrate (UD). În plus, deși era liberală, opoziția sa față de avort din motive religioase a făcut-o acceptabilă pentru ambele părți ale spectrului politic. Astfel, ea a reușit să satisfacă interesele unei majorități într-un parlament format din șapte partide, inclusiv unul creștin și unul liberal.

Hanna Suchocka a declarat că guvernul său a fost unul al reconcilierii sociale și că va conduce țara în procesul de transformare de la comunism la capitalism. Ea a fost învestită cu 233 de voturi pentru, 61 împotrivă și 113 abțineri. Aceasta a format rapid un cabinet, însă acesta nu a inclus nicio altă femeie ministru, deși ea și-ar fi dorit acest lucru. Niciunul dintre partenerii de coaliție nu a fost dispus să accepte o altă femeie, astfel că a primit doi viceprim-miniștri bărbați.

Ea a rămas în funcția de prim-ministru mai mult timp decât oricare dintre cei patru predecesori ai săi, deși mandatul nu a fost unul îndelungat. Perioada a fost marcată de un val de greve, iar Suchocka, fiind o susținătoare ferventă a reformelor de piață, a adoptat o linie dură împotriva greviștilor. Atunci când a refuzat să acorde măriri salariale profesorilor și lucrătorilor din sănătate, parlamentul a adoptat o moțiune de cenzură cu o majoritate de un singur vot. Wałęsa a dizolvat parlamentul și a organizat noi alegeri.

Înainte de alegerile parlamentare anticipate din 1993, guvernul Suchocka a semnat un concordat cu Sfântul Scaun, fapt ce a atras acuzații din partea Alianței Stângii Democrate, care a criticat semnarea documentului de către un cabinet fără mandat parlamentar. Suchocka a demisionat imediat ce noul parlament a fost constituit.

Cariera ulterioară

În 1994, Hanna Suchocka a fost unul dintre fondatorii Uniunii Libertății (în ), un partid liberal și social-democrat care a devenit a treia forță politică a țării. Din 1997 până în 2000, ea a ocupat funcția de ministru al justiției într-un guvern de coaliție. Candidatura lui Suchocka a stârnit controverse în rândul unor activiști care au cofondat Acțiunea Electorală Solidaritatea (AWS) și Acordul de Centru (PC).

În august 1997, fostul ministru de interne a acuzat guvernul Suchocka că ar fi permis supravegherea partidelor politice de opoziție. La 8 iunie 2000, întreaga Uniune a Libertății (UW) a părăsit coaliția, după săptămâni de negocieri eșuate pentru a găsi un înlocuitor acceptabil pentru Jerzy Buzek (pe care Uniunea Libertății îl acuza că nu a reușit să promoveze reformele economice).

De asemenea, ea este membră a Clubului de la Madrid.

Hanna Suchocka este membră a , o rețea internațională de actuali și foști președinți și prim-miniștri femei, a cărei misiune este de a mobiliza liderii feminini de la cel mai înalt nivel la nivel global pentru acțiuni colective în probleme de importanță critică pentru femei și dezvoltare echitabilă.

Ea a ocupat funcția de ambasador al Poloniei pe lângă Sfântul Scaun din 2002 până în 2013. De asemenea, a fost membră a Academiei Pontificale de Științe Sociale de la Vatican (fiind numită de Papa Ioan Paul al II-lea la 19 ianuarie 1994).

În aprilie 2014, Suchocka s-a numărat printre primele opt persoane numite de Papa Francisc în Comisia Pontificală pentru Protecția Minorilor.

Note

Legături externe

Categorie:Nașteri în 1946 Categorie:Nașteri pe 3 aprilie Categorie:Polonezi în viață Categorie:Femei din Polonia Categorie:Oameni din voievodatul Polonia Mare Categorie:Romano-catolici polonezi Categorie:Ambasadori ai Poloniei Categorie:Ambasadori la Sfântul Scaun Categorie:Miniștri de justiție Categorie:Prim-miniștri ai Poloniei Categorie:Femei premier Categorie:Comandori ai Legiunii de onoare Categorie:Beneficiari ai Ordinului Vulturul Alb