„Și asta va trece” (; ; ) este un proverb de origine persană despre impermanență. Reflectă natura temporară sau efemeritatea condiției umane - că nici momentele negative, nici cele pozitive din viață nu durează la nesfârșit. Sentimentul general al proverbului se regăsește în literatura de înțelepciune de-a lungul istoriei și în toate culturile, dar sintagma specifică pare să-și fi avut originea în scrierile poeților sufiți persani medievali.
Notabilitate Este cunoscut în occident în principal în urma unei repovestiri din secolul al XIX-lea a fabulei persane de către poetul englez Edward FitzGerald:SIGILIUL LUI SOLOMON
Sultanul i-a cerut lui Solomon o devizăasta ar trebui să fie valabil atât pentru Adversitate, cât și pentru Prosperitate. Solomon i-a spus:
„ASTA DE ASEMENEA VA TRECE.”
Uneori este confundat cu un pasaj biblic.
Istorie O citare timpurie în engleză a „și asta va trece” apare în 1848
Originea poveștii datează de la un derviș otoman cu un „al treilea ochi” (ochiul deschis al inimii) care rostește aceste cuvinte. Cei care aud cuvintele sunt atât de încântați încât aleargă imediat la caligraful Kazasker Mustafa Izzet Efendi. Astfel, cuvintele scrise de Kazasker Mustafa Izzet Efendi sunt brodate pe un inel și dăruite sultanului Mahmud al II-lea.
A fost folosită și în 1852, într-o repovestire a fabulei intitulate „Sigiliul lui Solomon” de poetul englez Edward FitzGerald. în Polonius: O colecție de zicale înțelepte și exemple moderne în ea, un sultan îi cere regelui Solomon o propoziție care să fie întotdeauna adevărată la bine și la rău; Solomon răspunde: „Și asta va trece”.
Pe 30 septembrie 1859, Abraham Lincoln a repovestit o poveste similară. A spus:Lincoln, Abraham. “Address before the Wisconsin State Agricultural Society", September 30, 1859. Se spune că un monarh oriental și-a însărcinat odată înțelepții să inventeze o propoziție care să-i fie mereu la vedere și care să fie adevărată și potrivită în toate timpurile și situațiile. I-au prezentat cuvintele: „Și asta va trece”. Cât de mult exprimă! Cât de mustrare în ceasul mândriei! - cât de consolator în adâncurile suferinței! „Și asta va trece”. Și totuși, să sperăm că nu este chiar adevărat. Să sperăm, mai degrabă, că prin cea mai bună cultivare a lumii fizice, de sub și din jurul nostru; și a lumii intelectuale și morale din noi, vom obține o prosperitate și o fericire individuală, socială și politică, al cărei curs va fi înainte și în sus și care, atâta timp cât pământul dăinuie, nu va trece.
Originea fabulei Fabula repovestită de FitzGerald poate fi găsită în prima jumătate a secolului al XIX-lea, apărând în ziarele americane cel puțin încă din 1839. De obicei, ea implica un „monarh oriental” fără nume. Originea sa a fost găsită în operele de poezie sufită persană, fiind găsită în lucrările din secolul al XII-lea ale lui Sanai și Attar din Nishapur. Attar consemnează fabula unui rege puternic care le cere unor înțelepți adunați să creeze un inel care să-l facă fericit atunci când este trist. După deliberare, înțelepții îi înmânează un inel simplu cu cuvintele persane „Și asta va trece” gravate pe el, ceea ce are efectul dorit.
Această poveste apare și în folclorul evreiesc. Multe versiuni ale poveștii au fost înregistrate de Arhiva de Folclor Israelian de la Universitatea din Haifa. Folclorul evreiesc îl prezintă adesea pe Solomon fie ca regele umilit de zicală, fie ca cel care o transmite altuia. În unele versiuni, sintagma este simplificată și mai mult, apărând ca un acronim în doar literele ebraice gimel, zayin și yodh, care încep cuvintele „Gam zeh ya'avor” (, gam zeh yaavor), „și astava trece”.
Note
Vezi și Deor, poem din secolul al X-lea în care Deor își deplânge necazurile, repetând refrenul „ce a trecut, așa să treacă și acesta” Entropie Impermanență Memento mori Mono no aware Ozymandias Sic transit gloria mundi Ubi sunt Yorick Ecleziast All Things Must Pass, o melodie de George Harrison cu un mesaj similar.
Lectură suplimentară „Povești din țara sufiților” (Shambhala 1994, 67–70, ISBN 1-57062-623-5) oferă interpretarea poveștii de către Attar
Categorie:Maxime Categorie:Proverbe