Nicolae „Nicu” Capșa () a fost un aviator și ofițer român, unul dintre pionierii aviației militare române. Inițial ofițer de cavalerie, s-a numărat printre primii piloți ai României, obținând în 1911 brevetul de pilot nr. 4. A participat la campania din 1913, în cursul căreia a efectuat misiuni de recunoaștere, și la Primul Război Mondial, în timpul căruia a comandat Grupul 4 Escadrile, Escadrila româno-franceză de vânătoare Nieuport 3 și, în 1917, Grupul 3 Aeronautic de la Galați.

Biografie

Nicolae Capșa s-a născut la 17 octombrie 1883, la București.T. Radu, „Maiorul Nicu Capșa”, în Aeronautica, Anul I, nr. 2, 1 iulie 1926, p. 8. A fost fiul generalului Mihail Capșa și fratele mai mic al lui Ioan „Jean” Capșa, de asemenea ofițer aviator. A mai avut frați și surori și a fost căsătorit cu Margareta Capșa.Necrolog, în Evenimentul, Anul al XXVI-lea, nr. 143, 28 iulie 1918. A absolvit Școala Militară de Ofițeri de Cavalerie în 1906 și și-a început cariera militară ca ofițer de cavalerie. miniatura|300x300px|Școala de pilotaj de la Cotroceni în 1911. De la stânga: Ion Istrate, Mircea Zorileanu, George-Valentin Bibescu și Nicolae Capșa. Atras de aviația aflată atunci la începuturi, Capșa a urmat școala de pilotaj de la Cotroceni a lui George-Valentin Bibescu, fiind al doilea pilot brevetat în cadrul acesteia, după Mircea Zorileanu, iar instruirea sa s-a desfășurat pe avioane Blériot.Istoria ..., p. 72.„Câteva cuvinte din trecutul aviației românești”, în Curentul, Anul al X-lea, nr. 3338, 19 mai 1937, p. 2. Zorileanu învățase însă deja să zboare la Mourmelon, în Franța, la sfârșitul anului 1910, iar la Cotroceni s-a familiarizat cu avioanele Blériot; printre primii elevi ai școlii s-au numărat Nicu Capșa, Istrati și Poly Vacas.„Prințul Bibescu”, în Revista Aeronauticei și Marinei, Anul al XV-lea, nr. 4–6, 1 aprilie 1941, p. VII. Capșa a obținut brevetul de pilot nr. 4 la 18 iulie sau la 4 august 1911.

La 1 februarie 1912, pe când avea gradul de sublocotenent, Capșa a stabilit un record de altitudine, atingând 2.000 m la bordul unui avion Blériot.Istoria ..., p. 74.„Noul record romîn de înălțime în aviațiune. Un sbor la 4025 metri”, în Adevărul, Anul al XXVI-lea, nr. 8608, 30 august 1913. În același an a fost organizată la Cotroceni o școală oficială de pilotaj, aflată sub autoritatea Direcției Geniului și condusă de maiorul Macri. George-Valentin Bibescu, Capșa și Zorileanu conduceau secția de monoplane, iar locotenenții Negrescu și Protopopescu pe cea de biplane; printre elevi se numărau Andrei Popovici și Constantin Fotescu. Capșa a activat și la școala de aviație a Ligii Naționale Aeriene de la Băneasa.Istoria ..., p. 75.„Cartea de aur a sburătorilor 1909–1926 (urmare). Anul 1914”, în Aeronautica, Anul al II-lea, nr. 1, 1927, p. 11.„Adunarea «Ligei naționale aeriene»”, în Dimineața, Anul al XIII-lea, nr. 4391, 24 mai 1916.

Printre piloții care au format nucleul inițial al Ligii, înființată la 1 august 1912 de George-Valentin Bibescu, s-au numărat Capșa, Zorileanu, Poly Vacas, Andrei Popovici, Constantin Fotescu, Adamovici, Săvu și alții. În cadrul Ligii, Capșa a participat și la pregătirea altor aviatori, activând ca pilot-instructor.Istoria ..., p. 75. Printre cei cărora le-a oferit lecții de pilotaj s-a numărat Elena Caragiani-Stoienescu, pregătită inițial de Fotescu, apoi de Capșa.

În timpul celui de-Al Doilea Război Balcanic, Capșa a participat la campania armatei române din Bulgaria din 1913. Personalul și materialul Ligii Naționale Aeriene au fost puse la dispoziția armatei pentru participarea la campanie. Capșa a fost cel mai activ dintre aviatorii români implicați, efectuând aproximativ două treimi din cele circa 30 de zboruri executate de aviația română în timpul campaniei. De cele mai multe ori a zburat împreună cu căpitanul Ion H. Arion, care îndeplinea rolul de observator aerian. La 13 și 27 iulie 1913, Capșa a survolat Sofia, efectuând misiuni de recunoaștere asupra capitalei bulgare și a împrejurimilor acesteia. La 11 august a efectuat un zbor de la București la Constanța în două ore și 38 de minute. La 16 august a stabilit un nou record național de altitudine, atingând 4.025 m la bordul unui monoplan Blériot. În noiembrie același an a fost fotografiat alături de aviatorul francez Adolphe Pégoud.„Cartea de aur a sburătorilor 1909–1926 (urmare). Anul 1914”, în Aeronautica, Anul al II-lea, nr. 1, 1927, p. 9. miniatura|300x300px|Aviatori români la Constanța, cu prilejul vizitei țarului Nicolae al II-lea al Rusiei din 1914. De la stânga: căpitanii Sturdza și Constantin Fotescu, Jean Capșa, principele George-Valentin Bibescu, Popovici, Nicu Capșa, Poly Vacas și G. Mihăilescu. În 1914, Capșa a continuat să activeze în cadrul Ligii Naționale Aeriene.„Două accidente de aviație”, în Dimineața, Anul al XI-lea, nr. 3682, 5 iunie 1914, p. 2. La 16 mai l-a transportat pe ministrul de interne otoman Talaat Bey de la Băneasa la aerodromul de la Cotroceni, la bordul unui avion Blériot.„Cartea de aur a sburătorilor 1909–1926 (urmare). Anul 1914”, în Aeronautica, Anul al II-lea, nr. 1, 1927, p. 10. Cu prilejul vizitei țarului Nicolae al II-lea al Rusiei la Constanța, a participat, alături de fratele său Jean și de alți aviatori ai Ligii, la demonstrațiile aeriene organizate cu această ocazie; în timpul sosirii iahtului imperial în port, Capșa a zburat la bordul unui Blériot și, împreună cu căpitanul Andrei Popovici, a ieșit în întâmpinarea oaspeților la aproximativ 20 km în larg, la o altitudine de circa 1.500 m.„Cartea de aur a sburătorilor 1909–1926 (urmare). Anul 1914”, în Aeronautica, Anul al II-lea, nr. 1, 1927, p. 8.

La întoarcerea spre București, avându-l ca pasager pe Georges Grand, a încercat să-i vină în ajutor lui Poly Vacas, după ce a observat avionul acestuia răsturnat lângă Ciulnița, dar și-a continuat zborul după ce Vacas i-a semnalat că nu fusese rănit. La 25 iunie, Capșa și Constantin Fotescu au executat la Băneasa loopinguri la bordul unui avion Blériot de 50 CP, comandat special în acest scop.„Cartea de aur a sburătorilor 1909–1926 (urmare). Anul 1914”, în Aeronautica, Anul al II-lea, nr. 1, 1927, p. 13. La 30 iunie, la hipodromul Bibescu din Craiova, Capșa a participat la botezul aeroplanului „Clubul Tinerimei Craiova”, donat Ligii Naționale Aeriene de Clubul Tinerimei din oraș. Desemnat pilot al aparatului, a efectuat primul zbor al acestuia și alte zboruri demonstrative, iar din partea clubului i-a fost oferită o statuetă din bronz.„Botezul aeroplanului «Clubul Tinerimei Craiova»”, în Universul, Anul al XXXII-lea, nr. 180, 3 iulie 1914, p. 3.

În anii Primului Război Mondial, Capșa a ocupat mai multe funcții în aviația militară română. La 27 mai 1916 a fost înaintat la gradul de căpitan, devenind ajutor al comandantului Escadrilei de recunoaștere și bombardament din Grupul 2 Escadrile, comandat de fratele său, Jean Capșa. În august 1916 a fost transferat definitiv în Corpul de Aviație Român. După intrarea României în război, a fost repartizat ca pilot de front în Grupul 3 Escadrile, activând ulterior și în comandamentul acestei unități. În primele zile ale campaniei a executat o misiune de recunoaștere asupra Șiștovului și a făcut parte din escadrila de trei avioane destinată apărării Bucureștiului.

La 17/30 septembrie 1916, Capșa a fost numit comandant al Grupului 4 Escadrile, în cadrul căruia a executat misiuni deasupra liniilor inamice. În aceeași perioadă a avut un rol în organizarea primei escadrile românești de vânătoare, dotată cu șase avioane monoloc Nieuport 11, echipate cu motoare de 80 CP. Unitatea a devenit ulterior Escadrila româno-franceză de vânătoare Nieuport 3, pe care Capșa a comandat-o până la începutul anului 1917. În această perioadă s-a ocupat atât de organizarea activității operative, cât și de problemele logistice ale escadrilei, între care repararea avioanelor și aprovizionarea cu carburanți și piese de schimb.

Ulterior, Capșa a fost numit comandant al Grupului 3 Aeronautic de la Galați, unitate afectată armatei ruse. În perioada în care s-a aflat la conducerea acestei unități a fost avansat la gradul de maior.

Nicolae Capșa a murit la 27 iulie 1918, la vârsta de 34 de ani, într-un accident de zbor produs pe aerodromul militar de la Tecuci. În timpul unui zbor de antrenament la bordul unui avion de vânătoare Nieuport 11, Capșa a introdus aparatul în vrie, dar nu a mai reușit să-l redreseze, acesta prăbușindu-se de la o înălțime de aproximativ 800 m. Avionul a fost complet distrus.

Decorații

Ordinul „Virtutea Militară” de pace (21 noiembrie 1911)Înaltul Decret nr. 3369 din 22 octombrie 1911 Ordinul „Steaua României” Legiunea de Onoare

Posteritate

În iulie 1939, aerodromul „Av. Nicu Capșa” din Popești-Leordeni era amenajat pentru instruirea piloților și dispunea de infrastructura tehnică și administrativă necesară activității de zbor.„Aviația își serbează astăzi patronul”, în Universul Sport, Anul al II-lea, nr. 198, 21 iulie 1939, p. 2. În același an, pe aerodrom au fost instruiți și brevetați piloți ai Asociației Aviatice C.F.R. și ai A.R.P.A..„Brevetări de piloți gr. I, la C.F.R.”, în Capitala, Anul al IV-lea, nr. 1142, 9 noiembrie 1939.„A.R.P.A. a brevetat o nouă serie de piloți. Și fiul lui Vintilă Brătianu a fost brevetat”, în Capitala, Anul al IV-lea, nr. 1145, 12 noiembrie 1939.„La Popești Leordeni au fost brevetați noui piloți”, în Capitala, Anul al IV-lea, nr. 1161, 1 decembrie 1939.

Galerie de imagini

Note

Bibliografie

Legături externe

Categorie:Nașteri în 1883 Categorie:Nașteri pe 17 octombrie Categorie:Decese în 1918 Categorie:Decese pe 27 iulie Categorie:Aviatori români Categorie:Ofițeri români Categorie:Militari români în Al Doilea Război Balcanic Categorie:Militari români în Primul Război Mondial Categorie:Pionieri ai aviației români Categorie:Decese cauzate de accidente aviatice