Tabăra de refugiați Zaatari (în ) este o tabără de refugiați, situată la 10 kilometri est de Mafraq, în Iordania, care a devenit o așezare permanentă. Este cea mai mare tabără din lume pentru refugiații sirieni în ceea ce privește dimensiunea. A fost deschisă inițial la 28 iulie 2012 pentru a găzdui sirienii care fugeau de violențele din războiul civil sirian aflat în desfășurare, care a izbucnit în martie 2011. Aceasta este conectată la rețeaua rutieră printr-un drum scurt care duce la Autostrada 10.

La început, principalele probleme au fost aprovizionarea inadecvată cu alimente și lipsa locuințelor. În 2013 s-a raportat că tabăra se confrunta cu o criminalitate în creștere. Demonstrațiile au fost sau sunt folosite ca platformă pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la conflict; de asemenea, acestea serveau la exprimarea opiniilor politice împotriva guvernului condus de Bashar al-Assad și a violențelor comise de Forțele Armate Siriene. Din cauza atingerii capacității maxime de 60 000 de refugiați în martie 2013, o a fost construită la 20 de kilometri est de Zarqa, în câmpiile Marjeeb Al Fahood. La 5 aprilie 2014, o revoltă s-a soldat cu moartea unui refugiat prin împușcare, precum și cu rănirea mai multor refugiați și polițiști iordanieni.

Demografie Numărarea exactă a refugiaților din tabără a încetat în cursul lunii martie 2013 din cauza afluxului masiv de refugiați care a crescut vertiginos în acea lună. Cifrele din primele zile au variat ușor de la o zi la alta, parțial din cauza persoanelor care „evadau” sau părăseau tabăra pentru a se întoarce în Siria, și parțial din cauza unei supraevaluări inițiale. Deplasarea în afara taberei nu este restricționată, dar este gestionată prin permise de părăsire temporară.

Creșterea populației De la deschiderea sa în iulie 2012, tabăra de refugiați a înregistrat o creștere spectaculoasă a populației, ceea ce a făcut-o, în doar câteva luni, cel mai mare centru de populație din guvernoratul Mafraq: La 27 august 2012, numărul de refugiați din tabără a ajuns la 15 000, reprezentând aproximativ 10% din numărul total de refugiați sirieni din Iordania. Tabăra găzduia 30 000 de refugiați sirieni la 6 septembrie 2012, reprezentând aproximativ 30% din numărul total de refugiați sirieni din Iordania. La 29 noiembrie 2012, numărul de refugiați a ajuns la 45 000, în timp ce numărul total al refugiaților sirieni din Iordania era de aproximativ 230 000. La 10 ianuarie 2013, populația totală a taberei a ajuns la 65 000, reprezentând 22% din numărul total de refugiați sirieni din Iordania. La 5 februarie 2013, numărul de refugiați din tabără a ajuns la 76 000, în timp ce numărul total al refugiaților sirieni din Iordania era de peste 345 000. În martie 2013, forțele de securitate siriene au lansat o campanie de securitate la scară largă în regiunile sudice ale Siriei, ceea ce a dus la o creștere semnificativă a numărului de refugiați care treceau granița în Iordania. Până la 11 martie, în tabără se aflau peste 156 000 de refugiați. Aceste estimări făceau ca Zaatari să fie, la acea vreme, posibil al patrulea oraș ca mărime din Iordania. La 30 aprilie 2014, o altă tabără de refugiați a fost deschisă la Azraq. Toți refugiații nou-sosiți sunt duși acum la Azraq, în timp ce numărul refugiaților din Zaatari a scăzut constant. Până în septembrie 2014, numărul refugiaților din Zaatari scăzuse la 79 000, conform celor mai recente cifre ale UNHCR. La 26 martie 2015, populația taberei era estimată la 83 000 de refugiați. Estimarea din august 2015 era de aproximativ 79 900. La 31 octombrie 2018, populația găzduia aproximativ 78 357 de refugiați, dintre care aproape 20% aveau sub cinci ani. De asemenea, 20% dintre gospodării aveau în frunte femei. La 30 septembrie 2024, în tabără exista o populație înregistrată de 77 298 de refugiați. În ianuarie 2026, numărul refugiaților care trăiau în tabăra Zaatari a scăzut la aproape 51 000. Această schimbare semnificativă a survenit ca urmare a căderii regimului Assad în Siria, în decembrie 2024. De atunci și până în ianuarie 2026, numărul total al refugiaților din Iordania înregistrați de UNHCR a scăzut la aproximativ 400 000.

Energie Cel mai mare parc solar construit vreodată într-o tabără de refugiați a fost pus în funcțiune la 13 noiembrie 2016, estimându-se că reduce emisiile anuale de dioxid de carbon ale taberei cu 13 000 de tone metrice pe an, echivalentul a 30 000 de barili de petrol, și că economisește 5,5 milioane de dolari SUA anual. Centrala fotovoltaică solară de 12,9 megawați-vârf a fost finanțată de guvernul german, prin intermediul băncii de dezvoltare KfW, la un cost de 15 milioane de euro (17,5 milioane de dolari SUA). Aceasta asigură familiilor între 12 și 14 ore de electricitate în fiecare zi — o durată mai mare decât în trecut.

Finanțare, administrare și servicii În calitate de țară gazdă, se estimează că Iordania cheltuiește 870 de milioane de dolari pe an pentru sprijinirea refugiaților sirieni; dacă ar fi tratată ca un donator tradițional, contribuția sa ar reprezenta 5 622% din cota sa echitabilă. Tabăra se află sub administrarea comună a Direcției pentru Afacerile Refugiaților Sirieni și a UNHCR.

Mobilizare comunitară: Save the Children Iordania

Medical: Arabian Medical Relief International Medical Corps Syrian American Medical Society (SAMS) Jordan Health Aid Society International (JHASi), partener cu UNHCR Fundația IFH Noor Al-Hussein, parteneră cu UNHCR, Două clinici operate de pentru asistență medicală primară și asistență pentru sănătatea reproducerii

Coordonarea WASH (apă, sanitație și igienă) și responsabilitatea generală: UNICEF

Instalații de apă și sanitație:

Hrană: Programul Alimentar Mondial (WFP)

Promovarea igienei: ACTED (responsabilitatea revine domeniului tratării apei, testării apei și managementului deșeurilor lichide și solide)

Educație: UNICEF SCJ/Save the Children - Iordania (acționează pentru înscrierea copiilor refugiaților sirieni din tabăra de refugiați Zaatari în școli, ca parte a „programului de extindere educațională”) (oferă sprijin non-formal și psihosocial pentru copiii cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani din tabăra Zaatari, având un interes deosebit pentru programele educaționale incluzive destinate copiilor și tinerilor cu dizabilități) (IRC) este activ în evaluarea amplorii violenței bazate pe gen (Fondul Națiunilor Unite pentru Populație) Consiliul Norvegian pentru Refugiați (oferă servicii de educație informală)

Protecția femeilor și a copiilor:

UN Women (IRC) — operează patru centre pentru femei și colaborează cu UNICEF pentru îngrijirea copiilor neînsoțiți și separați de familie

Alții: Comitetul Internațional al Crucii Roșii (urmărește familiile și rudele refugiaților)

Până în 2016, tabăra de refugiați Zaatari s-a îndepărtat treptat de modelul de furnizare a serviciilor de sus în jos, care este obișnuit în cazul taberelor de refugiați administrate de organizații umanitare internaționale. În schimb, sub egida UNHCR, tabăra se transforma într-o aglomerare urbană cu autoaprovizionare, în care refugiaților li se oferă diferite forme de asistență bazată pe numerar și sunt încurajați să își satisfacă singuri nevoile.

Cartografiere Până în martie 2018, adăposturile și alte structuri din Zaatari fuseseră cartografiate de peste 25 de ori de către UNOSAT pe baza imaginilor prin satelit. Zaatari este una dintre primele tabere care au fost cartografiate în detaliu prin OpenStreetMap.

Note

Lectură suplimentară

Legături externe

Zaatari Zaatari