dreapta|miniatura|Exemple de manipulare televizată pot fi găsite în programele de știri care pot ajunge la un public larg. În imagine este emisiunea poloneză de știri Dziennik, faimoasă pentru că a încercat să calomnieze capitalismul din Polonia comunistă de atunci folosind un limbaj emoționant și încărcat. miniatura|Presa Galbenă, începutul secolului al XIX-lea. miniatura|Exemple de clickbait-uri tipice cu titluri care conțin informații exagerate sau senzaționale. Manipularea media reprezintă utilizarea mass-mediei pentru promovarea unor interese, agende sau poziții partizane, inclusiv de natură politică. Aceasta poate fi realizată prin recurgerea la erori logice, înșelăciune, dezinformare, cenzură, propagandă sau prin devierea atenției de la anumite subiecte.

Metode Deepfake-urile sunt fotografii, videoclipuri sau fișiere audio modificate sau create complet folosind inteligența artificială pentru a arăta și a suna reale. Deoarece pot fi foarte convingătoare, este adesea dificil să le deosebești de conținutul real. Cuvântul „deepfake” provine de la „deep learning”, tipul de inteligență artificială utilizat, și „fake”, adică conținutul nu este real.

Astroturfing-ul este atunci când există intenția și încercarea de a crea iluzia sprijinului pentru o anumită cauză, persoană sau poziție. Deși acest lucru este legat și văzut în principal pe internet, s-a întâmplat și în ziare în perioadele alegerilor politice. De asemenea, campaniile îi reduc la tăcere pe cei care nu sunt de acord. Clickbait se referă la titluri senzaționale sau uneori complet false din articolele de știri online, folosind curiozitatea naturală a oamenilor. Clickbait-ul poate fi folosit pentru a genera venituri (bani câștigați de la agenții de publicitate) sau pentru a influența un grup de persoane pe rețelele de socializare. În unele cazuri, acestea sunt construite pentru a face apel la prejudecățile preexistente și pentru a fi distribuite în cadrul unor bule..

Spălarea informațiilor este o metodă de utilizare a unei platforme mai puțin de încredere sau mai puțin populare pentru a publica o știre de origine sau veridicitate îndoielnică, în scopul relatării despre acel raport, mai degrabă decât despre știrea în sine. Această tehnică servește la izolarea mass-media secundară, mai consacrată, de a emite o retragere dacă raportul este fals.

„Perdea de fum” () este o tehnică de a face publicul să își concentreze atenția asupra unui subiect care este mai convenabil pentru propagandist. Politicienii ar putea distrage atenția publicului de la problemele interne prin devierea atenției către problemele globale pentru a reduce presiunea pe plan intern. De exemplu, filmul „Wag the Dog” (1997) ilustrează modul în care publicul poate fi distras în mod viclean de la un subiect important prin prezentarea unui alt subiect a cărui singură calitate este aceea de a fi mai atractiv.

Distragerea atenției publicului este o variantă a argumentelor tradiționale cunoscute în logică sub numele de ad hominem și ad populum, dar aplicate țărilor în loc de indivizi. Această tehnică constă în respingerea argumentelor prin apel la naționalism sau prin inspirarea fricii și urii față de o țară străină sau față de toți străinii. Are potențialul de a fi importantă, deoarece le oferă propagandiștilor puterea de a discredita orice informație provenită din alte țări.

Omul de paie este o eroare informală care constă în a părea că respinge argumentul adversarului în timp ce atacă un alt subiect. Pentru ca aceasta să funcționeze corect, subiectul care a fost respins și cel care ar fi trebuit să fie respins trebuie să fie similare.

Replicarea vocii este un sunet generat artificial, creat de inteligența artificială pentru a crea o replicare realistă a vocii cuiva. IA poate reproduce caracteristicile specifice ale unei voci țintă, cum ar fi înălțimea, tonul și cadența.

Manipularea foto („photoshop”) poate transforma ca un produs, o persoană sau o idee să pară mai atractivă prin evidențierea caracteristicilor și îmbunătățirea fotografiei. Manipularea foto este utilizată la pe scară largă în industria publicității și a modei și a făcut obiectul unor controverse pentru rolul său în promovarea unor imagini nerealiste de frumusețe.

Rețelele de socializare au schimbat modul în care funcționează manipularea. În trecut, principalele instituții de știri denaturau informațiile, dar în zilele noastre oricine poate folosi rețelele de socializare pentru a răspândi conținut înșelător, ceea ce face mai dificilă protejarea informațiilor corecte. Algoritmii rețelelor sociale agravează problema și prin promovarea postărilor incitante sau emoționante, ceea ce contribuie la răspândirea rapidă și repetată a dezinformării în cadrul grupurilor cu aceleași interese.

Note

Vezi și

Propagandă neagră Dezinformare Deepfake Senzaționalism

Categorie:Comportamentul consumatorului Categorie:Manipulare în mass media Categorie:Dezinformare