O legătură carbon-carbon (C-C) este o legătură covalentă între doi atomi de carbon. Cea mai comună formă este o legătură simplă, compusă din doi electroni, câte unul de la fiecare dintre cei doi atomi. Legătura simplă carbon-carbon este o legătură sigma și se formează între câte un orbital hibridizat a fiecăruia dintre atomii de carbon. În etan, orbitalii sunt hibridizați sp3, dar există și legături simple formate între atomi de carbon cu alte tipuri de hibridizare (de exemplu, sp2 cu sp2). De fapt, atomii de carbon din legătura simplă nu trebuie neapărat să aibă aceeași hibridizare. Atomii de carbon pot forma, de asemenea, legături duble în compuși numiți alchene sau legături triple în compuși numiți alchine. O legătură dublă se formează cu un orbital hibridizat sp2 și un orbital p care nu este implicat în hibridizare. O legătură triplă se formează cu un orbital hibridizat sp și doi orbitali p de la fiecare atom. Implicarea orbitalilor p formează o legătură pi.Smith, Michael B.; March, Jerry (2007), Advanced Organic Chemistry: Reactions, Mechanisms, and Structure (ed. a 6-a), New York: Wiley-Interscience, ISBN 978-0-471-72091-1

Catene Carbonul este unul dintre puținele elemente chimice care pot forma lanțuri lungi din propriii săi atomi, o proprietate numită catenare. Această caracteristică, combinată cu rezistența legăturii carbon-carbon, dă naștere unui număr enorm de forme moleculare posibile, dintre care multe sunt elemente structurale importante ale vieții, motiv pentru care compușii carbonului au propriul lor domeniu de studiu, denumit chimie organică.

Ramificarea este, de asemenea, frecventă în scheletele (catenele) carbon-carbon. Atomii de carbon dintr-o moleculă sunt clasificați în funcție de numărul de atomi de carbon vecini pe care îi au: Un atom de carbon primar are un atom de carbon vecin. Un atom de carbon secundar are doi atomi de carbon vecini. Un atom de carbon terțiar are trei atomi de carbon vecini. Un atom de carbon cuaternar are patru atomi de carbon vecini.

În cazul „moleculelor organice cu structură complexă”, orientarea tridimensională a legăturilor carbon-carbon la atomii de carbon cuaternari este cea care determină forma moleculei. Aceste tipare cuaternare regăsesc în multe molecule mici cu activitate biologică, precum cortizona și morfina.

Note

Vezi și Legătură carbon-hidrogen Legătură carbon-oxigen Legătură carbon-azot

Categorie:Legături chimice Categorie:Chimie organică