Antilopa kob (Kobus kob) este o specie de antilopă întâlnită în Africa Centrală, precum și în părți din Africa de Vest și de Est. Împreună cu speciile înrudite din genurile Redunca (antilopele de stuf) aceastea formează subfamilia Reduncinae. Răspândită de-a lungul savanei nordice, este văzută adesea în Parcurile Naționale Murchison Falls și Queen Elizabeth din Uganda, în Parcurile Naționale Garamba și Virunga din Republica Democratică Congo, precum și în câmpiile inundabile și înverzite din Sudanul de Sud.

Descriere

Antilopa kob seamănă cu impala, însă are o constituție mai masivă. Masculii sunt mai robuști decât femelele și sunt singurii care prezintă coarne. Aceștia au o înălțime la greabăn de 90–100 cm și o greutate medie de 94 kg. Femelele au o înălțime la greabăn de 82–92 cm și cântăresc în medie 63 kg.

Blana antilopei kob este, în general, de culoare auriu spre brun-roșiatic, prezentând însă o pată albă pe gât, un inel alb în jurul ochilor și interiorul urechilor este tot alb, în timp ce partea frontală a picioarelor din față este neagră. Masculii devin mai închiși la culoare pe măsură ce înaintează în vârstă.

Masculii din subspecia kob cu urechi albe (Kobus kob leucotis), întâlnită în regiunea Sudd (partea cea mai estică a arealului lor), sunt izbitor de diferiți și au o colorație generală închisă, fiind destul de asemănători cu masculii de antilopă de mlaștină de Nil, deși au gâtul alb și le lipsește pata deschisă la culoare dintre ceafă și umăr. Ambele sexe au glande inghinale bine dezvoltate, care secretă o substanță ceroasă galbenă, precum și glande preorbitale.

Areal Kobul se găsește în prezent în Benin, Burkina Faso, Camerun, Republica Centrafricană, Ciad, Coasta de Fildeș, Republica Democrată Congo, Etiopia, Ghana, Guinea, Guinea-Bissau, Mali, Mauritania, Niger, Nigeria, Senegal, Sudanul de Sud, Togo și Uganda. Anterior, se găsea și în Gambia, Kenya, Sierra Leone, Maroc și Tanzania, dar acum este dispărută din aceste zone.

Comportament Dinamica turmelor și migrația Femelele de antilopă kob pot trăi în turme care numără mii de indivizi. Ele se deplasează mai mult și sunt mai sociabile decât masculii teritoriali. Femelele se află în fruntea deplasărilor zilnice către sursele de apă, iar rutele sunt învățate de la mamele lor. Totuși, în turmele mai mari, femelele se ghidează după semnalele primite de la celelalte femele. Masculii sunt de asemenea prezenți în turmele migratoare și urmează femelele. Turmele formate exclusiv din masculi pot număra sute de exemplare și însoțesc femelele în timpul deplasărilor din sezonul secetos.

Reproducere

Organizarea socială și reproductivă a antilopelor kob poate varia. În zonele cu densități medii sau scăzute ale populației, masculii își stabilesc teritorii convenționale și nu călătoresc mult. Masculii adulți încearcă să își stabilească teritoriile în cele mai bune habitate disponibile, care sunt populate de turme de femele și puii lor. Turmele sunt fluide și își schimbă dimensiunea și structura pe măsură ce indivizii se deplasează pentru a găsi vegetație verde. Ceilalți masculi, în special cei tineri, trăiesc în turme de masculi celibatari și sunt izolați de femele de către masculii teritoriali.

În câmpiile inundabile, unde populația de kob este foarte densă, aproximativ două treimi din masculii teritoriali își stabilesc teritorii tradiționale, în timp ce restul trăiesc în teritorii grupate, cunoscute sub numele de lek-uri (arii de paradă). Aceste grupări sunt uneori mai mici decât un singur teritoriu tradițional. Teritoriile de tip lek sunt situate pe porțiuni cu iarbă scurtă sau pământ gol, în mijlocul unor pajiști cu iarbă relativ înaltă. Ca atare, aceste teritorii au o valoare redusă sau nulă în ceea ce privește resursele de hrană, utilitatea lor fiind strict legată de masculii care le ocupă. Aproximativ opt sau nouă din zece femele vizitează lekurile pentru a se împerechea, renunțând la spațiu și hrană în schimbul succesului reproductiv.

Antilopa kob are tendința de a trăi în grupuri mai mici, formate din 5 până la 15 indivizi, dar au fost observate și turme de peste 40 de exemplare. Femelele și masculii celibatari trăiesc în turme mari de până la 2.000 de indivizi și se deplasează prin zonele de lek, care sunt înconjurate de iarbă de înaltă calitate și se află în apropierea ochiurilor de apă și a rutelor frecvent circulate.

Curtarea la antilopele kob poate dura chiar și numai două minute, iar copulația durează doar câteva secunde.Buechner, H. K., Schleoth, R. K., (1965) Ceremonial mating behavior in Uganda kob (Adenota kob thomsi Neuman). Z. Tierpsychol, 22:209-25. În cadrul lekurilor, o femelă se poate împerechea de până la 20 de ori într-o singură zi cu cel puțin unul dintre masculii centrali. După o perioadă de gestație de opt luni și fătare, estrul se poate reinstala după 21–64 de zile.

În prima lor lună de viață, puii se ascund în vegetația deasă. Mama și puiul se pot identifica reciproc prin atingerea nasurilor. Pe măsură ce cresc, puii se adună în grupuri de tip „creșă”. Când împlinesc trei sau patru luni, tinerii se alătură turmelor de femele și rămân alături de mamele lor până la vârsta de șase-șapte luni, când sunt înțărcați. La maturitate, masculii tineri părăsesc aceste grupuri pentru a se alătura turmelor de celibatari.

Galerie

Note

Bibliografie

Legături externe

Kob: Wildlife summary from the African Wildlife Foundation

Categorie:Reduncinae Categorie:Mamifere din Africa Centrală Categorie:Mamifere din Africa de Vest Categorie:Mamifere descrise în 1777