André Lévy (雷威安; ) a fost un sinolog francez. Profesor la Universitatea din Bordeaux și la Paris-VII, precum și membru al CNRS, a fost un mare cercetător și traducător. I se datorează numeroase studii despre literatura chineză, precum și mai multe traduceri de opere literare, în special din perioada ultimelor două dinastii chineze (Ming și Qing), în mod particular Călătorie spre Vest („Xiyou ji”), călătoria romanțată a pelerinului budist chinez Xuanzang spre India în căutarea textelor sacre ale budismului, precum și Jin Ping Mei („Floare de prun în vază de aur”), ambele publicate în colecția Bibliothèque de la Pléiade a editurii Gallimard.

Biografie Tinerețea și educația stânga|miniatura|Publicitate într-un ziar chinezesc pentru magazinul tatălui lui A. Lévy. André Lévy a fost cufundat în cultura chineză pe durata copilăriei sale. S-a născut în anul 1925 în Concesiunea franceză din Tientsin (astăzi Tianjin, la 140 km sud-vest de Beijing). Tatăl său, Marx Lévy, deținea acolo un magazin de ceasornicărie și bijuterii pe Victoria Road (precum și un alt magazin în Beijing)Jiakun Chen, „André Lévy (1925-2017). Petite biographie d’un grand sinologue-traducteur”, Impressions d'Extrême-Orient, nr. 14, 2022 (v. Bibliografia de la sfârșitul paginii). Acolo și-a petrecut copilăria, trăind între cultura franceză (datorită școlii) și cea chineză, în special cea manciuriană. În 1937, familia a fost însă nevoită să părăsească țara, care a fost prinsă în al Doilea Război Chino-Japonez. André Lévy a păstrat o nostalgie durabilă pentru această copilărie chineză. Totuși, dădaca lui de origine manciuriană l-a urmat în Franța, astfel încât a continuat să practice chineza vorbită; de la ea a dobândit A. Lévy gustul pentru nuvela clasică și poveștile populare în limba vorbităJ.F. Sabouret, „Interview d'André Lévy”, Impressions d'Extrême-Orient, nr. 14, 2022..

Imediat după Al Doilea Război Mondial, după anii de ocupație nazistă și în urma angajamentului său în mișcarea de rezistență Maquis din Auvergne, s-a înscris la Școala de Limbi Orientale din Paris, unde a obținut diplome în chineză clasică și hindi, urmând simultan studii de sanscrită la Sorbona, unde a obținut o licență în litere.

Carieră S-a căsătorit cu o studentă norvegiană pe nume Anne-Marie, pe care a cunoscut-o la INALCO specialistă în sanscrită, ea va preda la Universitatea Bordeaux-III și va scrie mai multe romane și eseuri legate de Asia. Cuplul a locuit în mai multe rânduri în India și în Ceylon pe o perioadă de doi ani, în cadrul activităților lui A. Lévy la CNRS. În 1958, a fost numit director interimar al EFEO din Hanoi, cu puțin timp înainte de închiderea acesteia în contextul Războiului Rece și al agitațiilor războiului din Vietnam. În timpul acestui sejur, a descoperit literatura chineză în limbă vernaculară în librăriile din Hanoi, temă care va deveni ulterior subiectul tezei sale.

A. Lévy s-a stabilit apoi la Kyoto în 1959, universitatea de acolo fiind renumită pentru studiile de literatură chineză și dispunând de o bibliotecă deosebit de prestigioasă în Japonia, Jimbun Kagaku Kenkyûsho. În 1966 a părăsit Kyoto pentru Hong Kong, tot în calitate de cercetător la EFEO. În 1969 a început să predea studii chineze la Universitatea din Bordeaux, cu o întrerupere între 1981 și 1984, când a preluat direcția departamentului pentru Asia Răsăriteană de la Universitatea Paris-VII.

Documentația pe care a acumulat-o treptat i-a permis să realizeze o lucrare importantă, care a devenit teza sa de doctorat de stat, susținută în 1974 și intitulată Povestea în limba vernaculară în secolul al XVII-lea. Voga și declinul unui gen narativ în literatura chineză (Le conte en langue vulgaire du ...); această lucrare a fost distinsă cu Premiul Giles în 1976. În general, lucrările și publicațiile sale se referă la literatura chineză premodernă sau clasică.

În 1995, a devenit profesor emerit al Universității Bordeaux Montaigne (Bordeaux-III).

Deces André Lévy a murit pe . O placă comemorativă dedicată lui André Lévy și soției sale Anne-Marie a fost așezată pe mormântul familiei paterne din cimitirul Montparnasse (diviziunea 29). Sinologul Vincent Durand-Dastès a scris cu această ocazie:

Soția sa a murit pe 6 noiembrie 2022, la vârsta de 93 de ani.

În 2023, copiii au donat biblioteca personală a tatălui lor fondului chinezesc al Bibliotecii Municipale din Lyon. centrat|miniatura|Hotelul Astor House și Victoria Road. Concesiunea britanică din Tientsin, în jurul anului 1930.

Distincții Medalia de bronz a CNRS 1992: Comandor al Ordinului Artelor și Literelor (Ordre des Arts et des Lettres) 1998: Comandor al Ordinului Palmelor Academice (Ordre des Palmes académiques)

Lista operelor și traducerilor Mai jos este o selecție a lucrărilor lui A. LévyPentru o listă completă a lucrărilor lui André Lévy, a se vedea articolul lui Pierre Kaser et al., 2018. (V. secțiunea „Bibliografie” de mai jos)..

Autor „Compte-rendu de Fleur sur l'océan des péchés”, Études chinoises, nr. 1, 1982, p. 75-80 „La passion de traduire” în Vivianne Alleton și Michael Lackner (Ed.), De l'un au multiple: traductions du chinois vers les langues européennes, Paris, Éditions de la maison des sciences de l'homme, 1999, , p. 161-172. 1971, Études sur le conte et le roman chinois, Paris, EFEO (PEFEO, 82). 1978, Inventaire analytique et critique du conte chinois en langue vulgaire, Paris, Collège de France/IHEC (Mémoire de l'Institut des hautes études chinoise, 8-1). 1981, Le conte en langue vulgaire du . Vogue et déclin d'un genre narratif de la littérature chinoise, Paris, Institut des hautes études chinoises, [Premiul Giles 1976]. 1991, La Littérature chinoise ancienne et classique, Presses universitaires de France, col. „Que sais-je ?”.

Traducător 1972: L'Antre aux fantômes des collines de l'Ouest, sept contes chinois anciens, trad., introd., note și comentarii, Paris, Gallimard („Connaissance de l'Orient”, 38). 1981: Sept victimes pour un oiseau, precedat de o introducere despre povestea polițistă sau judiciară chineză, nouă piese traduse, adnotate și comentate, Paris, Flammarion. 1983: Bai Xianyong, Garçon de cristal. 1985: Jin Ping Mei, Fleur en Fiole d'Or, introd., trad. și note, prefață de René Étiemble, Paris, Gallimard („La Pléiade”). 1986: Nouvelles lettres édifiantes et curieuses d'Extrême-Occident par des voyageurs lettrés chinois, Paris, Seghers. 1991: La pérégrination vers l'ouest, trad. adnotată și critică a Xiyou Ji, Paris, Gallimard („La Pléiade”). 1995: Les pèlerins bouddhistes de la Chine aux Indes (Prezentare de André Lévy, p. 17-81), Paris, JC Lattès. 1996: Pu Songling, Chroniques de l'étrange, Arles, Philippe Picquier. 1997: Épingle de femme sous le bonnet viril, chronique d'un loyal amour, trad. a primei nuvele din Bian Er Zhai, pref. Michel Braudeau, Paris, Mercure de France.

Note

Bibliografie (Parcurs comentat al principalelor traduceri ale lui A.L.) Pierre Kaser, „In memoriam André Lévy”, Études chinoises, vol. 37, nr. 1, 2018, p. 9-23. Pierre Kaser et al., „Bibliographie des travaux d’André Lévy”, Études chinoises, vol. 37, nr. 1, 2018, p. 25-55. Revista Impressions d'Extrême-Orient „Hommage à André Lévy”, nr. 14, 2022. Număr coordonat de Pierre Kaser, Loïc Aloisio, Jiakun Chen și Solange Cruveillé.

Filmografie Jean-François Sabouret și Momoko Seto, Paroles d’Asie et du Pacifique. André Lévy. Entretien avec Jean-François Sabouret, Réseau Asie – Imasie, 2010, film de 52 min.

Legături externe

Biografie pe site-ul Școlii Franceze din Extremul Orient

Categorie:Nașteri în 1925 Categorie:Nașteri pe 24 noiembrie Categorie:Decese în 2017 Categorie:Decese pe 3 octombrie Categorie:Sinologi francezi Categorie:Traducători francezi Categorie:Comandori ai Ordinului Artelor și Literelor Categorie:Comandori ai Palmelor Academice Categorie:Înmormântări în cimitirul Montparnasse