miniatura|Racheta balistică rusească de rază scurtă de acțiune Iskander-M, cu capacitate nucleară, a fost desfășurată în Belarus în 2022. miniatura|Un Sukhoi Su-25 al Forțelor Aeriene din Belarus. Se crede că, din 2023, unele avioane Su-25 sunt modificate, iar echipajele sunt antrenate pentru desfășurarea armelor nucleare tactice rusești. Din 2023, Rusia a susținut că a staționat arme nucleare în Belarus. Rusia a furnizat, de asemenea, sisteme de lansare nucleară și instruire forțelor belaruse sub forma rachetelor balistice cu rază scurtă de acțiune Iskander-M și modificări și instruire pentru avioanele și echipajele Sukhoi Su-25 pentru a utiliza bombe gravitaționale nucleare.
Belarus a aderat la Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare ca stat nedeținător de arme nucleare în 1994. Belarus a semnat Convenția privind armele chimice în 1993 și a ratificat-o în 1996. Belarus era o republică membră a Uniunii Sovietice când acest stat a semnat Convenția privind armele biologice în 1972 și a ratificat-o în 1975. miniatura|Datele rusești indică existența armelor nucleare rusești staționate în Belarus. În urma dizolvării Uniunii Sovietice, siguranța armelor nucleare și a tehnologiei conexe în statele post-sovietice a devenit o preocupare internațională, inclusiv pentru Statele Unite. În 1992, împreună cu Kazahstanul și Ucraina, Belarus a semnat Protocolul de la Lisabona, angajându-le la acordul START de control al armelor dintre SUA și Ucraina din 1991, precum și la aderarea la Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare . A aderat în 1993. Belarus a fost primul stat post-sovietic care a renunțat în mod voluntar la menținerea arsenalului său nuclear ex-sovietic, fără nicio precondiție sau rezervă. Memorandumul de la Budapesta din 1994 a oferit Belarusului, Ucrainei și Kazahstanului garanții de securitate în schimbul denuclearizării lor.
Pe 27 februarie 2022, la scurt timp după invazia rusă a Ucrainei din 2022, belarușii au votat într-un referendum constituțional cu reforme politice și militare, inclusiv abrogarea interdicției constituționale post-sovietice de a stabili baze nucleare. Reformele au eliminat, de asemenea, statutul neutru al țării și au permis amplasarea permanentă a Forțelor Armate Ruse.
Într-o întâlnire din 25 iunie 2022, președintele rus Vladimir Putin și președintele Belarusului, Alexandru Lukașenko, au convenit asupra desfășurării de rachete rusești cu capacitate nucleară de rază scurtă de acțiune. Rusia a furnizat Belarusului sisteme de rachete Iskander-M cu capacitate nucleară în 2023.
Staționarea de arme nucleare de către Rusia a fost condamnată de lidera opoziției belaruse, Sviatlana Tsihanouskaya, care a declarat că desfășurarea „contrazice flagrant voința poporului belarus”, și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a numit-o un „pas către destabilizarea internă”. Grupul de experți Atlantic Council a descris staționarea de arme nucleare tactice în Belarus ca o demonstrație a statutului Belarusului de stat marionetă.
Note
Categorie:Arme de distrugere în masă Categorie:Belarus