Alice Elisabeth Weidel () este o politiciană germană de extremă dreapta. Ea este co-președinta partidului naționalist völkisch, Alternativa pentru Germania (AfD), alături de Tino Chrupalla, din iunie 2022. Din octombrie 2017, deține funcția de lider al grupului parlamentar AfD din Bundestag.
Weidel a devenit membră a Bundestagului la alegerile federale din 2017, unde a fost candidata principală a AfD alături de Alexander Gauland. La alegerile federale din 2021, a fost din nou candidata principală, alături de Tino Chrupalla. Din februarie 2020 până în iulie 2022, Weidel a deținut funcția de președintă a asociației statale AfD din Baden-Württemberg. În 2024, a fost aleasă drept candidata partidului său la funcția de cancelar la alegerile federale germane din 2025. Este prima lesbiană care a fost candidată principală a partidului său.
Biografie Alice Elisabeth Weidel s-a născut pe 6 februarie 1979, în Gütersloh, Germania de Vest. A crescut în Harsewinkel, unde a absolvit liceul CJD în 1998. A studiat economia și administrarea afacerilor la Universitatea din Bayreuth și a absolvit în 2004. După obținerea licenței, Weidel a lucrat pentru Goldman Sachs Asset Management din iulie 2005 până în iunie 2006 ca analist la Frankfurt. La sfârșitul anilor 2000, a lucrat la Banca Chinei și a locuit timp de șase ani în China. Ulterior, a scris o teză de doctorat a Facultatea de Drept și Economie din Bayreuth, despre viitorul sistemului de pensii chinez. În 2011, a obținut un doctorat magma cum laude în dezvoltare internațională. Doctoratul ei a fost susținut de Fundația Konrad Adenauer, fundația partidului politic asociată cu Uniunea Creștin-Democrată (CDU), dar independentă de aceasta.
Miliardarul imobiliar Henning Conle, stabilit în Elveția, a donat un total de 132.000 de euro prin intermediul unor oameni de paie pentru campania electorală federală din 2017 a lui Alice Weidel. Conle și-a deghizat donația din Elveția în 18 tranșe. O donație record la nivel de Germania de 2,35 milioane de euro către AfD de către politicianul local austriac FPÖ, Gerhard Dingler, la începutul anului 2025, a fost identificată ca fiind legată de Conle.
Poziții politice miniatura|Adresându-se CPAC Ungaria 2025 În timpul crizei din zona euro, Weidel a cerut statelor slabe din punct de vedere economic, precum Grecia, Spania și Portugalia, să părăsească zona euro sau să fie excluse din aceasta. Într-un interviu Financial Times din ianuarie 2013, ea a subliniat abordarea partidului său în cazul unei preluări a guvernului: dacă o încercare a AfD de a rezolva „deficitul democratic” al UE ar eșua, ieșirea Germaniei din UE ar fi supusă la vot, urmând exemplul Brexit. În 2015, ea s-a pronunțat în favoarea ieșirii Germaniei din zona euro și a cerut revenirea la o monedă garantată cu aur. În octombrie 2022, ea a declarat că sloganul AfD „Țara noastră pe primul loc” (bazat pe sloganul „Franța pe primul loc” al Frontului Național sub Jean-Marie Le Pen ) cerea „nu o politică externă bazată pe valori”, ci „o politică externă bazată pe interese pentru țara noastră”.
La sfârșitul anului 2017, Weidel a acuzat cele mai mari două biserici din Germania, Biserica Catolică și Biserica Protestantă, că „au jucat același rol lipsit de glorie pe care l-au jucat în al Treilea Reich”, acuzând ambele biserici că sunt „complet politizate” și afirmând că AfD este „singurul partid creștin care încă există” în Germania. Bunicul ei, Hans Weidel, a fost membru SS și judecător nazist, numit direct de Adolf Hitler. Pe 9 ianuarie 2025, într-o transmisiune în direct cu Elon Musk pe X Spaces, atât Weidel, cât și Musk au spus că „Hitler a fost comunist”.
Weidel se opune asigurării de sănătate pentru solicitanții de azil, critică ceea ce consideră a fi o „abordare naivă” față de predicatorii islamici radicali din Germania și a avertizat împotriva așteptărilor excesive privind integrarea refugiaților pe piața muncii. Un raport din septembrie 2017 al ziarului Die Zeit susținea că Weidel angajase ilegal o refugiată siriană pentru a face treburi casnice la domiciliul ei din Elveția. Raportul susținea, de asemenea, că solicitanta de azil nu avea un contract de muncă scris și nici nu existau facturi pentru munca sa. Weidel a răspuns într-un tweet că raportul Die Zeit era „o știre falsă”, iar avocatul lui Weidel a declarat că Weidel a stat un sirian la domiciliul ei ca oaspete, dar nu ca lucrător.
În timpul pandemiei de COVID-19 din Germania, poziția lui Weidel s-a schimbat. În martie 2020, ea a declarat că COVID-19 s-ar putea „răspândi nestingherit” în Germania, în timp ce toate țările UE „practic închideau viața publică” și că Germania ar trebui să ia măsuri adecvate pentru a evita decesele deoarece virusul „prezintă un risc mai mare de infecție și un risc mai mare de mortalitate decât gripa obișnuită”. După închidere, însă, Weidel a cerut repornirea economiei „imediat” și a susținut că „politica haotică a guvernului federal” a fost „dezastruoasă”. La sfârșitul lunii mai 2020, ea a numit politica guvernului federal privind pandemia de coronavirus „predemocratică” și a acuzat-o de „o restricționare generală a drepturilor fundamentale și apoi de distribuirea lor din nou pe bucăți, ca și cum ar fi fost un act de milă”. În iulie 2021, Weidel a declarat că nu se va vaccina împotriva COVID-19 în viitorul apropiat și s-a plâns că persoanele sănătoase nevaccinate din Germania sunt discriminate. La mijlocul lunii noiembrie 2021, a contractat COVID-19 și a trebuit să intre în carantină acasă. Într-un interviu din decembrie 2021, Weidel a susținut că majoritatea pacienților din secțiile de terapie intensivă erau nevaccinați. Întrebată de unde provin aceste date, Weidel a indicat Oficiul Federal de Statistică drept sursă. Oficiul Federal a dezmințit afirmația deoarece acesta nu colecta astfel de date.
În timpul războiului ruso-ucrainean, Weidel a afirmat că Germania era „zdrobită între marile puteri” prin politica sa de sancțiuni împotriva Rusiei. „Marele perdant”, potrivit lui Weidel, nu ar fi Rusia sau Ucraina, ci Germania, deoarece „se poartă un război economic împotriva Germaniei”. Deși atacul rusesc asupra Ucrainei a fost „contrar dreptului internațional”, ea nu vede nevoia de a „interveni”, deoarece ceea ce a însemnat în cele din urmă pentru Ucraina și pentru Rusia, pentru împărțirea teritoriului, „nu era deloc problema noastră”. A-l trimite pe președintele Vladimir Putin în fața unui tribunal pentru crime de război este „complet nerealistă”, potrivit lui Weidel. Ostilitățile trebuie să înceteze, iar Ucraina trebuie, de asemenea, „să fie trasă la răspundere”, deoarece nu se poate „ca Occidentul să accepte cerințele maxime ale Ucrainei fără să se gândească la asta”. În timpul conferinței AfD din iunie 2024, ea a declarat că este în interesul Germaniei și al Europei ca „Ucraina să nu aparțină Uniunii Europene”.
Din 2025, AfD colaborează cu prim-ministrul naționalist și populist de dreapta al Ungariei, Viktor Orbán. Weidel a lăudat Ungaria ca model pentru AfD. În februarie 2025, Weidel a declarat despre politica AfD față de Uniunea Europeană: „Ar trebui să lucrăm împreună pentru a reforma Uniunea Europeană cu orice preț. Și acest lucru se poate face doar din interior. Putem realiza acest lucru prin reducerea competențelor Uniunii Europene, prin demontarea întregii suprastructuri birocratice, costisitoare și coruptă."
La conferința partidului AfD de la Riesa din ianuarie 2025, Weidel a declarat că un guvern AfD ar „readuce în funcțiune în mod natural centralele nucleare funcționale”; ea a cerut durate de funcționare mai lungi pentru centralele pe cărbune. De asemenea, a promis că va reporni Nord Stream pentru a furniza gaze rusești prin Marea Baltică. Ea a mai spus că un guvern cu participarea sa ar „dărâma toate turbinele eoliene”, numindu-le „mori de vânt ale rușinii”.
După ce, la începutul anului 2025, Donald Trump a cerut Germaniei să își majoreze cheltuielile pentru apărare, Weidel a comparat Germania cu un sclav și a declarat că „sclavii nu luptă. Un sclav care luptă va cere invariabil libertatea drept recompensă”. Ea a susținut că, dacă Germania trebuie să își asume în viitor responsabilitatea pentru propria securitate, aceasta ar trebui să fie însoțită de o mai mare independență față de Statele Unite, în special în domeniul politicii energetice, inclusiv prin reluarea proiectului Nord Stream.
Note
Vezi și
Categorie:Oameni ai companiei Goldman Sachs Categorie:Critici ai multiculturalismului Categorie:Oameni în viață Categorie:Nașteri în 1979