miniatura|Protest georgian O alegere liberă și corectă este un proces electoral desfășurat în condiții care garantează exercitarea liberă a dreptului de vot și respectarea principiilor democratice. Politologul Robert Dahl a definit o alegere liberă și corectă ca fiind una în care „coerciția este relativ rară”. O alegere liberă și corectă implică libertăți politice și procese corecte care duc la vot, un număr corect de alegători eligibili care au votat, lipsa fraudei electorale sau a suprimării votului și acceptarea rezultatelor alegerilor de către toate partidele.
Factori Un studiu realizat în 169 de țări între 1975 și 2011 a estimat că doar aproximativ jumătate din alegeri au fost libere și corecte. Studiul s-a întrebat dacă creșterea numărului de regimuri nedemocratice care organizează alegeri în timp, alături de o intensificare a eforturilor globale de observare a alegerilor, a dus la o creștere a proporției de alegeri considerate a nu fi libere și corecte. Prezența observatorilor electorali și constrângerile asupra puterii executive au fost asociate cu o probabilitate cu 31% mai mare de alegeri libere și corecte în cadrul studiului.
Studiul a evaluat zece dimensiuni ale desfășurării alegerilor între 1975–2011:
cadrul juridic (dacă exista un drept constituțional al cetățenilor de a vota și de a candida la funcții publice, dacă alegerile se desfășurau la intervale regulate și dacă legile referitoare la alegeri nu au fost modificate imediat înainte de alegeri); gestionarea alegerilor (dacă a avut loc manipularea electorală și dacă organismele de gestionare a alegerilor, dacă au existat, au fost independente, imparțiale și responsabile); drepturile electorale (dacă cetățenii erau, în general, capabili să voteze pe baza unui sufragiu și a unui acces egal); registrele electorale (dacă acestea erau exacte, actuale și disponibile alegătorilor pentru o înregistrare ușoară și eficientă a alegătorilor); reguli de nominalizare / acces la buletinul de vot (dacă candidații aveau în practică dreptul de a participa la alegeri, respingerea candidaturilor bazându-se pe „norme recunoscute și acceptabile la nivel internațional” și niciun candidat neprimind mai mult de 75% din voturi, un semnal de malpraxis sau boicoturi electorale); procesul de campanie (indiferent dacă alegerile s-au desfășurat fără violență, intimidare, mită (cumpărare de voturi), utilizarea resurselor guvernamentale în avantajul titularului sau „avantaje financiare masive” pentru acesta); accesul la mass-media (dacă libertatea de exprimare a fost protejată și dacă partidul de guvernământ a fost beneficiat în mod disproporționat de mass-media deținută de guvern); procesul de votare (dacă alegerile s-au desfășurat prin vot secret, pe principiul o persoană, un vot, cu măsuri de securitate adecvate pentru a proteja alegătorii și protecție împotriva umplerii urnelor, votului multiplu, distrugerii buletinelor de vot valabile și a altor forme de manipulare); rolul funcționarilor (dacă alegerile au fost administrate cu personal instruit corespunzător, fără campanie electorală sau intimidare la secțiile de votare și cu posibilitatea observatorilor internaționali ai alegerilor și a reprezentanților partidelor de a observa secțiile de votare); numărarea voturilor (dacă voturile au fost totalizate în mod transparent și fără fraudă sau manipulare)
Note
Vezi și Alegeri nedrepte Integritatea electorală Poliarhie Subversiunea alegerilor Suprimarea votului
Legături externe Explicație: Alegeri libere și corecte
Categorie:Termeni politici