miniatura|Accident de mașină la Tokyo, Japonia. Frauda în asigurări sau înșelăciunea în asigurări reprezintă acțiunea cu intenția de a induce în eroare un asigurător. Studiile sugerează că cea mai mare sumă totală de fraudă este comisă de companiile de asigurări de sănătate, care nu plătesc intenționat cererile de despăgubire și le șterg din sistemele lor, precum și care refuză și anulează acoperirea.
Escrocul poate avea două obiective:
La solicitarea unei asigurări. Fraudatorul prezintă faptele în mod eronat. Fraudatorul știe sau suspectează că asigurătorul, dacă i se furnizează o reprezentare corectă a faptelor, nu va accepta asigurarea sau nu o va accepta în aceleași condiții. În cazul unei daune, fraudatorul intenționează să inducă în eroare asigurătorul, determinându-l să efectueze o plată care nu ar fi fost efectuată dacă faptele ar fi fost prezentate corect.
În Țările de Jos, toți asigurătorii raportează frauda către Asociația Olandeză a Asigurătorilor. Asociația Olandeză a Asigurătorilor transmite imediat raportul către linia telefonică specială pentru raportarea fraudelor din cadrul Departamentului de Justiție. Dacă este necesar, Ministerul Justiției inițiază urmărirea penală. Serviciul Public de Parchet va oferi mai întâi fraudatorului o propunere de soluționare amiabilă. Amenzile pot ajunge până la 3.000 EUR. Dacă această propunere de soluționare amiabilă este refuzată, fraudatorul va trebui să răspundă în fața instanței. Pe lângă aceste consecințe juridice, există și consecințe pentru contractul de asigurare. Dacă asiguratul a comis fraudă la încheierea asigurării, asigurătorul poate rezilia polița cu efect imediat după descoperirea acesteia. Dacă asigurătorul descoperă frauda abia în momentul producerii unei cereri de despăgubire, asigurătorul nu este răspunzător pentru nicio despăgubire.
Note
Categorie:Fraude Categorie:Asigurări Categorie:Delicte