Consumul de carte în România (numit adesea și lectura în România sau piața de carte din România) reprezintă totalitatea obiceiurilor, statisticilor și indicatorilor economici asociați lecturii de cărți (în format tipărit sau digital) de către populația rezidentă din România.
Din punct de vedere statistic, România înregistrează cele mai scăzute procente de consum cultural din Uniunea Europeană în ceea ce privește achiziția și lectura de carte, fenomen descris frecvent în spațiul public drept o „criză a lecturii”. Cu toate acestea, studii recente precum Barometrul de Consum Cultural indică evoluții nuanțate, marcate de o creștere substanțială a lecturii în mediul digital și a vânzărilor online.
Date statistice și indicatori de consum
Statistici europene (Eurostat) Conform datelor centralizate de Eurostat privind obiceiurile de lectură la nivelul continentului, peste 70% dintre români nu au citit nicio carte în ultimele 12 luni, plasând țara pe ultimul loc din Uniunea Europeană la acest indicator. De asemenea, doar un procent estimat la 7% din populația adultă citește cărți în mod regulat sau zilnic.
Barometrul de Consum Cultural Indicatorii naționali, măsurați prin Barometrul de Consum Cultural realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), evidențiază o stratificare socio-demografică accentuată. Datele publicate la finele anului 2025 arată că în jur de 54% dintre respondenți au afirmat că au citit cel puțin o carte pe an, însă ponderea celor care citesc săptămânal rămâne redusă, la circa 17%.
În ceea ce privește volumul de lectură, aproximativ 20% dintre românii chestionați citesc între 1 și 5 cărți anual, în timp ce doar 10% ating pragul de 12 cărți pe an, ceea ce reprezintă echivalentul a unei cărți pe lună. De asemenea, se constată diferențe importante de gen și vârstă. Deși femeile tind să achiziționeze mai multă carte, lipsa timpului liber raportată în gospodării afectează în mod direct frecvența lecturii lor, în timp ce categoriile cele mai dezinteresate aparțin în special segmentului de vârstă cuprins între 65 și 74 de ani.
Piața editorială și rețeaua de distribuție
România deține cea mai mică piață de carte pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, valoarea totală fiind estimată la aproximativ 100–120 de milioane de euro anual, sumă ce exclude manualele și edițiile de chioșc.
Polarizarea geografică Consumul comercial de carte este profund polarizat. Municipiul București absoarbe aproape jumătate din totalul vânzărilor de carte la nivel național, urmat de marile centre universitare precum Cluj-Napoca, Iași, Timișoara sau Brașov. În schimb, în mediul rural și în orașele mici, librăriile fizice lipsesc aproape complet, distribuția fiind salvată parțial doar de livrările prin curierat ale marilor platforme de e-commerce.
Tranziția către digital O tendință modernă vizibilă în rândul Generației Z și a tinerilor profesioniști este creșterea consumului de carte digitală, atât sub formă de E-book, cât și de Audiobook. Piața cărților digitale a ajuns să reprezinte între 5% și 7% din totalul industriei editoriale românești, un salt considerabil față de începutul anilor 2020 când valoarea acesteia era neglijabilă. INCFC confirmă această dinamică, arătând că utilizarea internetului pentru citirea de materiale scrise sau utilizarea platformelor specializate a crescut de la 24% la peste 47% din totalul utilizatorilor.
Cauze ale consumului redus Sociologii și specialiștii din industria editorială identifică mai mulți factori structurali pentru interesul scăzut față de lectură. Un prim element este subfinanțarea cronică a rețelei de biblioteci, multe biblioteci publice (în special cele școlare și comunale) confruntându-se cu lipsa fondurilor pentru achiziția de titluri noi, ceea ce duce la menținerea unor stocuri învechite.
La acesta se adaugă factorul economic, deoarece, pe fondul inflației și al creșterii costurilor de producție, prețul mediu al cărților a crescut substanțial în ultimii ani, transformând achiziția de volume într-un bun considerat de lux pentru persoanele cu venituri medii sau mici. Nu în ultimul rând, problemele structurale din sistemul de educație, în special rata ridicată a analfabetismului funcțional care afectează peste 40% dintre elevii români conform testelor PISA, împiedică dezvoltarea unui obicei de lectură de plăcere la vârsta adultă.
Note
Vezi și
Cultura României Analfabetism funcțional Barometrul de Consum Cultural Educația în România Consumul de carte în Republica Moldova
Legături externe Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (Culturadata) Eurostat - Date privind utilizarea timpului și consumul cultural
Categorie:Cultura în România Categorie:Societatea românească Categorie:Cărți după țară