Atacurile cibernetice în România se referă la totalitatea incidentelor informatice malițioase, campaniilor de phishing, atacurilor de tip DDoS (Distributed Denial of Service), infectărilor cu ransomware și acțiunilor de spionaj cibernetic direcționate împotriva infrastructurii critice, instituțiilor publice, sectorului privat și cetățenilor din România.

Pe fondul contextului geopolitic regional (în special după invazia Rusiei în Ucraina), România a devenit o țintă constantă a grupărilor de criminalitate cibernetică și a actorilor sponsorizați de state terțe. Principalul organism național responsabil cu gestionarea și contracararea acestor amenințări este Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), alături de Serviciul Român de Informații (prin Centrul Național Cyberint) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS).

Istoric și incidente majore

Campania din 2022 (Gruparea Killnet)

La sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii mai 2022, România a fost ținta unui val masiv de atacuri de tip DDoS care au indisponibilizat temporar site-urile unor instituții fundamentale, printre care: Guvernul României, Ministerul Apărării Naționale, Poliția Română și site-ul oficial al CFR Călători. Atacul a fost revendicat oficial de gruparea pro-rusă Killnet, ca reacție la declarațiile oficialilor români privind sprijinul militar oferit Ucrainei.

Valul de atacuri asupra spitalelor (2024) În februarie 2024, un atac cibernetic masiv de tip ransomware (folosind malware-ul BackMyData) a afectat sistemul informatic „Hippocrate” utilizat de unitățile medicale din întreaga țară. Hackerii au criptat bazele de date și au solicitat o răscumpărare de aproximativ 160.000 de euro în criptomonedă (Bitcoin) pentru deblocarea datelor. Incidentul a perturbat activitatea medicală curentă, obligând peste 100 de spitale să deconecteze sistemele de la internet și să revină temporar la înregistrarea pacienților pe hârtie.

Interferențele electorale din 2024 În timpul alegerilor prezidențiale și parlamentare din noiembrie-decembrie 2024, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și Serviciul de Telecomunicații Speciale au raportat atacuri cibernetice de tip DDoS direcționate împotriva infrastructurilor IT&C guvernamentale. Rapoartele declasificate ale serviciilor de informații au indicat campanii cibernetice complexe menite să influențeze corectitudinea procesului electoral și integritatea platformelor sociale.

Spionajul digital și incidentele din 2025–2026 Conform rapoartelor anuale emise de DNSC, criminalitatea informatică din România a înregistrat o creștere semnificativă: fraudele informatice raportate în 2024 au crescut cu 40,2% față de anul precedent, în timp ce atacurile de tip malware au cunoscut o majorare critică de 286,8%.

În iulie 2026, spațiul cibernetic românesc a fost vizat de campanii de spionaj digital atribuite grupării ruse Turla (o unitate legată istoric de Serviciul Federal de Securitate al Rusiei - FSB), care s-a infiltrat în rețele de infrastructură publică pentru colectarea silențioasă de informații. În aceeași perioadă, un atac cibernetic major de tip ransomware a paralizat total sistemul e-Terra și adresele de e-mail administrate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), generând cel mai grav incident tehnic din istoria acestei instituții.

Tipuri frecvente de atacuri Principalele metode utilizate în atacurile cibernetice includ acțiunile de tip Distributed Denial of Service (DDoS), care urmăresc suprasolicitarea serverelor prin trimiterea unui volum uriaș de trafic fals pentru a bloca funcționarea paginilor web instituționale. O altă amenințare majoră este reprezentată de campaniile de tip Ransomware sau Ransomware-as-a-Service (RaaS), ce constau în criptarea datelor vitale ale instituțiilor publice ori spitalelor și solicitarea de recompense financiare în criptomonede pentru deblocarea lor. De asemenea, sunt utilizate frecvent tehnicile de inginerie socială, precum phishing-ul și vishing-ul, prin intermediul cărora cetățenii sunt induși în eroare cu ajutorul unor e-mail-uri sau apeluri telefonice frauduloase pentru a li se sustrage datele bancare.

Cadrul legislativ și instituțional România gestionează securitatea spațiului virtual prin intermediul mai multor autorități și reglementări specifice: Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC): Autoritatea națională competentă pentru spațiul cibernetic civil național, responsabilă de emiterea alertelor și managementul incidentelor. Centrul Național Cyberint (SRI): Structură tehnică responsabilă de identificarea și prevenirea amenințărilor hibride și a atacurilor cibernetice de tip APT (Advanced Persistent Threat) la adresa siguranței naționale. Legea Hackerilor Etici (Legea nr. 123/2026): Promulgată în iulie 2026, această lege oferă un cadru legal de protecție pentru cercetătorii de securitate și pasionații de IT (hackeri etici) care identifică și raportează vulnerabilități în sistemele informatice ale statului fără intenții malițioase.

Note

Vezi și

Directoratul Național de Securitate Cibernetică Război cibernetic Securitate informatică Război hibrid Războiul hibrid al Rusiei în România

Legături externe Site-ul oficial al Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC)

Categorie:Securitate cibernetică în România Categorie:Evenimente în România Categorie:Infracționalitate în România