Fernando Ferreira Meirelles () un cineast brazilian. Este cunoscut în special pentru co-regizarea filmului Cidade de Deus (în ), lansat în 2002 în Brazilia, care a primit aprecieri critice la nivel internațional. Pentru activitatea sa la acest film, a fost nominalizat la Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor.

A fost, de asemenea, nominalizat la Premiul Globul de Aur pentru cel mai bun regizor în 2005 pentru The Constant Gardener (în ), film care a adus Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță în rol secundar pentru Rachel Weisz. A regizat adaptarea din 2008 a romanului (în ) de José Saramago și filmul 360 din 2011. În 2019, Meirelles a regizat The Two Popes (în ) pentru Netflix.

În televiziune, Meirelles a regizat și produs în Brazilia serialul original HBO Pico da Neblina. În 2024, a coordonat regia serialului polițist Sugar și a miniseriei istorice The Sympathizer (în ).

Biografie Meirelles s-a născut la São Paulo, Brazilia. Tatăl său, José de Souza Meirelles, este un gastroenterolog care călătorea frecvent în Asia și America de Nord (printre alte regiuni ale lumii), ceea ce i-a oferit lui Fernando oportunitatea de a intra în contact cu diferite culturi și locuri. Mama sa, Sônia Junqueira Ferreira, a activat în domeniul arhitecturii peisagere și al designului interior.

Fernando este al doilea cel mai mic dintre cei patru copii ai familiei. La vârsta de 4 ani, a fost martor la moartea fratelui său mai mare, José Marcos, într-un accident rutier în care acesta a fost lovit de o mașină în timp ce mergea pe bicicletă. Cele două surori ale sale, Márcia și Silvinha, au absolvit facultăți de teatru, respectiv psihologie. Fernando a crescut în Alto dos Pinheiros, o zonă din vestul orașului São Paulo, și și-a petrecut toate vacanțele la fermele rudelor din ambele părți ale familiei. „Chiar și eu am o fermă. Nu știu de ce am cumpărat-o”, a declarat acesta.

Prima sa experiență cu cinematografia a fost alături de tatăl său, care regiza frecvent filme pe peliculă de 8 mm în timpul activității sale la universitate. Acesta producea în principal parodii de western și thriller, folosind rudele și prietenii pe post de actori. La vârsta de 11 ani, în 1967, Fernando a petrecut un an în Statele Unite, în California, unde a intrat în contact cu mișcarea hippy, experiență care l-a impresionat profund.

Carieră În anii 1980, a studiat la Facultatea de Arhitectură și Urbanism din cadrul Universității din São Paulo. Proiectul său de absolvire a fost realizat sub forma unui film, spre deosebire de proiectele tradiționale ale celorlalți studenți: a călătorit în Japonia pentru a cumpăra echipament video profesional necesar lucrării. L-a prezentat și a absolvit cu nota minimă acceptabilă.

În timpul studiilor de arhitectură la Universitatea din São Paulo, Meirelles a început să se implice în realizarea de filme experimentale. După câțiva ani în televiziunea independentă, a devenit regizor de filme publicitare. În prezent, este în continuare unul dintre partenerii O2 Filmes, cea mai mare companie de publicitate din Brazilia, care a produs filmele Cidade de Deus (în ), Domésticas și Viva Voz.

Împreună cu patru prieteni (Paul Morelli, Marcelo Machado, Dário Vizeu și Bob Salatini), Meirelles și-a început cariera cu filme experimentale. Ulterior, aceștia au format o companie de producție independentă, numită Olhar Eletrônico. Mai târziu, grupului i s-au alăturat și alți prieteni: Renato Barbiere, Agilson Araujo, Toniko și Marcelo Tas. În 1982, compania a început să difuzeze programe TV de actualități, precum și serialul pentru copii Castelo Rá-Tim-Bum, care a numărat 180 de episoade. Pe lângă obținerea unor cote de audiență ridicate, aceștia au introdus o notă de informalitate umoristică inedită în reportajele de știri.

La sfârșitul anilor 1980, a început să fie din ce în ce mai interesat de piața publicității. În 1990, Meirelles și asociații săi au închis Olhar Eletrônico și au deschis o companie de publicitate, O2 Filmes. Un deceniu a fost suficient pentru ca el să devină unul dintre cei mai importanți și solicitați producători de publicitate.

În 1997, Meirelles a citit cartea lui , Cidade de Deus. A decis să o adapteze cinematografic, proiect realizat în 2002, și a hotărât ca actorii din distribuție să fie selectați din rândul locuitorilor din cartierele sărace (favele). În urma unei etape finale de selecție, dintr-un total de 400 de copii au fost aleși 200, alături de care s-a lucrat pentru turnarea filmului. Filmările au fost efectuate alături de o echipă de profesioniști. Pelicula s-a bucurat de un succes major atât la nivel național, cât și internațional.

În 2004, a fost nominalizat la Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor pentru filmul Cidade de Deus (în ). De asemenea, la Festivalul Internațional de Film de la Cannes din 2004, filmul a primit patru nominalizări: pentru cel mai bun regizor, cel mai bun scenariu adaptat, cea mai bună imagine și cel mai bun montaj.

Odată cu această recunoaștere, a primit oferte de lucru la Hollywood. Pentru The Constant Gardener (în ), a primit din nou aprecieri critice, obținând mai multe nominalizări, inclusiv patru la Premiile Oscar și o nominalizare la Globul de Aur pentru cel mai bun regizor. Rachel Weisz a câștigat Premiul Oscar și Premiul Globul de Aur pentru cea mai bună actriță în rol secundar. Meirelles a insistat ca coloana sonoră să fie bazată pe muzica țărilor africane, iar cea mai mare parte a filmărilor a avut loc în Kenya.

În 2007, a început filmările pentru Blindness (în ), o adaptare cinematografică a cărții scriitorului laureat al Premiului Nobel, José Saramago, Ensaio sobre a Cegueira. Filmul, lansat în 2008, a fost pelicula care a deschis Festivalul Internațional de Film de la Cannes.

A fost unul dintre directorii creativi ai ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice din 2016 de la Rio de Janeiro, colaborând cu Daniela Thomas și Andrucha Waddington cu un buget extrem de limitat, echivalent cu mai puțin de 5 milioane de lire sterline.

În 2019, Meirelles a regizat și a produs serialul original HBO Pico da Neblina, în care marijuana a fost legalizată în Brazilia. Serialul urmărește povestea unui tânăr traficant de droguri din São Paulo care, după legalizarea marijuanei în Brazilia, decide să renunțe la viața infracțională și să își vândă marfa legal, alături de un partener investitor lipsit de experiență. În același an, a regizat filmul dramatic Cei doi papi pentru Netflix, cu Anthony Hopkins și Jonathan Pryce în rolurile principale.

Filmografie Lungmetraje An Titlu Regizor Scenarist Producător Note 1998 Menino Maluquinho 2: A Aventura Da Nu Nu Co-regizat cu Fabrizia Pinto 2001 Maids Da Da Nu Co-regizat cu Nando Olival 2002 Orașul zeilor Da Nu Nu Co-regizat cu Kátia Lund 2005 Prietenie absolută Da Nu Nu 2008 Alb orbitor Da Nu Nu 2011 360 Da Nu Nu 2019 Cei doi papi Da Nu Nu 2026 Beast Race Da Nu Nu Co-regizat cu Rodrigo Pesavento și Ernesto Solis – Here Comes the Flood Da Nu Da Post-producție

Scurtmetraje An Titlu Note 1998 E no Meio Passa Um Trem Co-regizat cu Nando Olival 2014 A Musa Segment din filmul Rio, I Love You

Scurtmetraje documentare An Titlu Note 1983 Marly Normal Co-regizat cu Marcelo Machado Brasília 1986 Olhar Eletrônico Regizor de segment

Televiziune An Titlu Regizor Producător Scenarist Note 1989 Rá-Tim-Bum Da Nu Da A regizat 31 de episoade 2013 A Verdade de Cada Um Nu Da Nu 2015 Os Experientes Da Da Nu 2 episoade Felizes para Sempre? Da Da Nu 5 episoade 2019 Pico da Neblina Da Da Nu 2 episoade 2024 Sugar Da Executiv Nu 5 episoade 2024 The Sympathizer Da Nu Nu Episodul Give Us Some Good Lines

Note

Legături externe

Categorie:Nașteri în 1955 Categorie:Nașteri pe 11 septembrie Categorie:Brazilieni în viață Categorie:Oameni din São Paulo Categorie:Romano-catolici brazilieni Categorie:Regizori de film Categorie:Regizori de filme de limbă engleză Categorie:Regizori de filme de limbă portugheză Categorie:Absolvenți ai Universității din São Paulo