Alegerile din Statele Unite din 2026 sunt programate să aibă loc, în mare parte, pe 3 noiembrie 2026. În cadrul acestor alegeri de la jumătatea mandatului, programate să se desfășoare pe durata celui de-al doilea mandat (neconsecutiv) al președintelui Republican Donald Trump, vor fi disputate toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților a SUA și 35 din cele 100 de locuri din Senatul SUA, pentru a stabili componența celui de-al 120-lea Congres al Statelor Unite. De asemenea, vor avea loc alegeri pentru funcția de guvernator în 39 de state și teritorii, alegeri pentru funcția de procuror general statal, precum și numeroase alte alegeri la nivel statal și local.
Alegerile au loc pe fondul unei serii de anchete federale privind alegerile prezidențiale din 2020 și eforturile de înregistrare a alegătorilor, inclusiv confiscarea unor buletine de vot de la centrul electoral din comitatul Fulton, Georgia, și percheziționarea de către FBI a sediului Ohio Organizing Collaborative, o organizație din Ohio care se ocupă cu înregistrarea alegătorilor. Experții electorali și oficialii Democrați au descris aceste anchete drept tentative de intimidare a oficialilor electorali și a alegătorilor înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, în timp ce Departamentul de Justiție a precizat că perchezițiile au fost autorizate de instanță.
Context și campanie
Republicanul în funcție Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din 2024 în fața democratei Kamala Harris, parțial în urma unor promisiuni de campanie precum revitalizarea economiei în urma valului inflaționist din perioada 2021–2023 și reorientarea spre problemele interne, evitând implicarea în conflicte externe precum războiul din Gaza și cel ruso-ucrainean.
Cea de-a doua administrație Trump a impus tarife vamale unei mari părți a lumii cu scopul de a reindustrializa America, o decizie care a avut parte de reacții mixte. Aceasta a fost criticată de experți și de lideri globali pentru că a agravat inflația în loc să o combată. Politicile administrației în domeniul imigrației, inclusiv deportările efectuate de ICE pe fondul suplimentării fondurilor prin intermediul legii „One Big Beautiful Bill Act”, au fost, de asemenea, analizate critic de experți și activiști.
Izbucnirea războiului cu Iranul pe 28 februarie 2026 a introdus un factor suplimentar de complexitate, creșterea prețurilor la combustibil devenind o problemă electorală centrală. Analiștii au susținut că prețurile la combustibil reprezentau canalul cel mai direct prin care costurile războiului cu Iranul erau resimțite de alegătorii americani și că presiunea electorală internă generată de costurile combustibilului a fost un factor politic determinant în demersurile administrației Trump de a obține o încetare a focului înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie.
Alegerile din 2026 vor fi primele alegeri federale de la scrutinul prezidențial din 2016 în cadrul cărora ABC News, CNN, CBS News, NBC News, Associated Press și Fox News vor utiliza un singur sondaj electoral – „Voter Poll”, realizat de SSRS – pentru a măsura opiniile și preferințele alegătorilor. În perioada 2018–2024, primele patru rețele de știri menționate au continuat să utilizeze datele furnizate de National Election Pool, în timp ce Associated Press și Fox News s-au bazat pe AP VoteCast.
Deși Trump nu va figura pe buletinele de vot din niciun stat în 2026, percepția alegătorilor asupra președinției sale va juca, probabil, un rol în cadrul alegerilor. În timpul scrutinelor din 2025, sondajele la ieșirea de la urne au indicat că mulți alegători au votat împotriva lui Trump sau au declarat că acesta nu a reprezentat un factor decisiv. Sondajele publicate la sfârșitul anului 2025 și începutul anului 2026 relevă că mulți cetățeni evaluează negativ modul în care Trump a gestionat economia și imigrația – două teme care i-au asigurat victoria în alegerile din 2024. În timpul alegerilor desfășurate pe parcursul primului său mandat, figura lui Trump a fost prezentă în gândurile multor alegători.
Partidul Republican a obținut rezultate sub așteptări la alegerile generale din noiembrie 2025. Candidatele democrate Abigail Spanberger (din Virginia) și Mikie Sherrill (din New Jersey) și-au adjudecat victoriile în cursele pentru funcția de guvernator în fața contracandidaților republicani, la o diferență de voturi mai mare decât se anticipase. Democrații au înregistrat rezultate solide și în alegerile simultane pentru legislaturile statale, obținând o supermajoritate în Adunarea Generală din New Jersey și consolidându-și majoritatea în Camera Delegaților din Virginia. În orașul New York, democratul Zohran Mamdani – care se declară socialist democrat – a fost ales primar într-o competiție în trei, învingându-l pe candidatul independent (și fost guvernator) Andrew Cuomo, precum și pe republicanul Curtis Sliwa. Tema principală a alegerilor a fost criza costului vieții din Statele Unite.
Acuzații de subversiune electorală
În ianuarie 2026, The Washington Post a relatat că cea de-a doua administrație Trump a recurs la diverse tactici — inclusiv redesenarea circumscripțiilor electorale la jumătatea deceniului în scopuri partizane, urmărirea penală a adversarilor politici și demersuri de modificare a metodelor și regulilor de vot — menite să submineze încrederea în alegerile de la jumătatea mandatului.
Trump a avansat ideea anulării alegerilor, invocând o înfrângere preconizată și neîncrederea în sistemele democratice. Ulterior, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a susținut că Trump „vorbea în glumă” și „pur și simplu glumea”.
În februarie, Trump a declarat că alegerile ar trebui naționalizate pentru a preveni fraudele electorale. O zi mai târziu, Steve Bannon a afirmat că guvernul federal plănuia să trimită agenți ICE să patruleze secțiile de votare, în încercarea de a împiedica o victorie a Democraților, promițând că „nu va mai permite niciodată ca alegerile să fie furate”. În acea lună, Camera Reprezentanților a adoptat legea „SAVE America Act”, o versiune modificată a proiectului de lege propus anterior, „Safeguard American Voter Eligibility Act”. Dacă ar fi fost aprobat de Senat și promulgat de Trump, proiectul de lege ar fi impus alegătorilor să facă dovada cetățeniei pentru a se înregistra sau pentru a-și reînnoi înregistrarea pe listele electorale. Activiștii pentru dreptul la vot au susținut că astfel de prevederi ar fi privat oamenii de dreptul lor de vot, printre alții, femeile căsătorite, minoritățile rasiale, persoanele cu venituri mici și persoanele care și-au schimbat numele în mod legal. În cele din urmă, proiectul de lege a fost respins în Senat în luna iunie a acelui an, patru Republicani alăturându-se Democraților pentru a bloca adoptarea acestuia.
Pe 27 februarie, The Washington Post a relatat că mai mulți activiști de dreapta colaborează cu administrația Trump la redactarea unui ordin executiv care, dacă ar fi semnat, ar institui practic o stare de urgență națională și i-ar conferi lui Trump puteri extinse asupra alegerilor. Trump a negat existența ordinului executiv.
Departamentul de Justiție a solicitat, de asemenea, date privind înregistrarea alegătorilor din partea statelor, intentând procese împotriva a 23 de state și a Districtului Columbia care au refuzat să furnizeze liste electorale neanonimizate; toate statele vizate de aceste acțiuni în instanță erau conduse de Democrați sau fuseseră câștigate de Joe Biden în 2020. În ianuarie 2026, judecătorul federal de district David Carter a respins procesul intentat de departament împotriva Californiei – prin care se solicitau informații cu caracter personal, inclusiv cifre parțiale din numerele de securitate socială ale aproximativ 23 de milioane de alegători înregistrați – motivând că solicitările încălcau legile privind confidențialitatea și precizând că centralizarea federală a datelor ar avea un „efect de descurajare” asupra înregistrării alegătorilor; un judecător federal a respins un proces similar împotriva statului Oregon mai târziu în aceeași lună. Departamentul a contestat decizia privind California la Curtea de Apel pentru Circuitul al Noulea; în iunie 2026, procurorii federali din Los Angeles au acuzat public statul că blochează un audit al listelor electorale și au declarat că desfășoară anchete privind fraudele electorale în timp ce voturile din alegerile primare din iunie ale statului erau încă în curs de numărare.
În luna martie, Stateline a relatat că, în statele California, Connecticut, New Mexico, Pennsylvania, Rhode Island, Virginia și Washington, au fost propuse sau anunțate acte normative menite să „limiteze acțiunile de aplicare a legislației privind imigrația sau prezența forțelor federale” în apropierea secțiilor de votare și a altor locații legate de procesul electoral. În aceeași lună, Associated Press a relatat că mai multe state conduse de Democrați, inclusiv New Mexico și Virginia, iau măsuri pentru a contracara eventualele tactici de intimidare a alegătorilor. În luna mai, Ned Lamont, guvernatorul statului Connecticut, a promulgat o lege care restricționează acțiunile de aplicare a legislației privind imigrația în locații precum școlile și lăcașurile de cult. De asemenea, legea interzice forțelor de ordine să poarte măști sau elemente de deghizare care le acoperă fața.
În ianuarie 2026, agenți ai FBI au pus în executare un mandat de percheziție la centrul electoral din comitatul Fulton, Georgia, confiscând aproximativ 600 de cutii cu buletine de vot și alte documente legate de alegerile prezidențiale din 2020 – o acțiune pe care experții în legislație electorală au descris-o drept o intervenție federală fără precedent în alegerile administrate la nivel local. Ulterior, anchetele federale privind alegerile din 2020 s-au extins în mai multe state: în februarie, Biroul Directorului Informațiilor Naționale a obținut aparate de vot din Puerto Rico în vederea examinării; în martie, oficiali federali au solicitat, prin ordin oficial, documente privind verificarea partizană a rezultatelor din 2020 din comitatul Maricopa, Arizona; în aprilie, Departamentul de Justiție a cerut buletinele de vot din comitatul Wayne, Michigan; iar în mai, agenți FBI au audiat foști membri ai personalului electoral din Milwaukee, Wisconsin. David Becker, director executiv al Centrului pentru Inovare și Cercetare Electorală (Center for Election Innovation and Research), a declarat că anchetele vizau „alegerile din 2026 și 2028”, nu pe cele din 2020, descriindu-le drept o formă de intimidare a oficialilor electorali; la rândul său, un fost șef al Secției de Integritate Publică din cadrul Departamentului de Justiție a afirmat că administrația părea să normalizeze practica anchetelor federale asupra alegerilor statale, pregătind astfel terenul pentru o eventuală contestare a rezultatelor viitoare. În iunie 2026, agenți FBI au percheziționat sediul din Cleveland al organizației Ohio Organizing Collaborative – un grup dedicat înregistrării alegătorilor și mobilizării comunitare – confiscând computere și audind personalul și voluntarii din statul Ohio, în cadrul unei anchete a Departamentului de Justiție privind activitățile grupului de înregistrare a alegătorilor; Brennan Center for Justice a precizat că percheziția se înscria într-un tipar de investigații federale care vizau infrastructura electorală în perspectiva alegerilor de la jumătatea mandatului.
Louisiana v. Callais