Pinguinul cu ochi galbeni (Megadyptes antipodes) este o specie de pinguin endemică în Noua Zeelandă. Este singura specie existentă din genul Megadyptes, din greaca veche μέγας (mégas), care înseamnă „mare”, și δύπτης (dúptes), care înseamnă „scufundător”.

Descriere

Pinguinul cu ochi galbeni este cel mai ușor de recunoscut după banda de pene galben-pal care îi înconjoară ochii și partea din spate a capului. Fruntea, creștetul și părțile laterale ale feței au o nuanță gri-ardezie, presărată cu pete galben-aurii, iar ochii sunt de un galben intens. Partea anterioară a gâtului și fețele laterale ale capului sunt maro-deschis. Spatele și coada au o culoare albastru-arduzie închisă, în timp ce pieptul, abdomenul, coapsele și partea inferioară a aripilor sunt complet albe. Păsările juvenile au capul mai cenușiu și le lipsește banda galbenă din jurul ochilor.

Aceasta este cea mai mare specie de pinguin care cuibărește pe teritoriul continental al Noii Zeelande și a patra sau a cincea cea mai grea specie de pinguin existentă. Are o înălțime de 62–79 de centimetri și o greutate cuprinsă între 3 și 8,5 kilograme.Marion, Remi (1999). Penguins: A Worldwide Guide. Sterling Publishing Co. Greutatea variază pe parcursul anului, pinguinii fiind cel mai grei chiar înainte de năpârlire, perioadă în care pot pierde între 3 și 4 kilograme. Masculii, având o greutate medie de aproximativ 5,53 kg, sunt ceva mai grei decât femelele, care cântăresc în medie 5,13 kg.

Pinguinul cu ochi galbeni are o speranță de viață mare, unele exemplare atingând vârsta de 20 de ani. Masculii trăiesc, în general, mai mult decât femelele, ceea ce duce la un raport de 2:1 între sexe în jurul vârstei de 10–12 ani.

În general, pinguinul cu ochi galbeni este o pasăre silențioasă. The yellow-eyed penguin is mostly silent. Cu toate acestea, scoate un strigăt ascuțit în zonele de cuibărit și de reproducere.

Comportament Reproducere Se consideră că comportamentul de cuibărit al pinguinilor cu ochi galbeni este cel mai puțin colonial dintre toate speciile de pinguini. În timp ce alte specii cuibăresc în colonii mari, pinguinii cu ochi galbeni tind să cuibărească în perechi izolate sau în grupuri foarte răsfirate.

Aceștia încep să își formeze perechi și să se reproducă în jurul vârstei de doi ani.. O analiză a datelor colectate între 1991 și 2002 a arătat că rata de fidelitate față de partener este de 63% de la un sezon de reproducere la altul, majoritatea schimărilor fiind cauzate de decesul partenerului.

Deși pot fi văzuți venind la țărm în grupuri de patru până la șase sau mai multe exemplare, aceștia se împrăștie apoi de-a lungul potecilor spre propriile locuri de cuibărit, aflate la o distanță de până la un kilometru în interiorul uscatului. Din acest motiv, specialiștii neozeelandezi preferă să folosească termenul de „habitat” în loc de „colonie” atunci când se referă la zonele în care cuibăresc acești pinguini.

Specia preferă să își construiască cuiburile în păduri sau zone cu tufișuri și vegetație deasă. Adulții integrează în cuiburi elemente vegetale precum crenguțe, ierburi și frunze, și revin adesea în aceeași zonă în fiecare an. Locurile de reproducere sunt frecventate pe parcursul întregului an, iar adulții pot continua să își apere teritoriul cuibului și în afara sezonului de împerechere. Cuiburile tind să fie izolate vizual unele de altele, deși se află, de regulă, la o distanță de la care păsările se pot auzi între ele.

Selectarea locului pentru cuib începe din luna iunie, reproducerea propriu-zisă debutând la sfârșitul lunii august, urmată de perioada de incubație din septembrie până în noiembrie.

După eclozare, puii sunt păziți permanent de un adult în primele 40–50 de zile. Sarcinile de incubație sunt împărțite de ambii părinți, care pot petrece chiar și câteva zile la rând pe cuib. În primele șase săptămâni de la eclozare, puii sunt supravegheați în timpul zilei de un părinte, în timp ce celălalt este pe mare pentru a se hrăni. Adultul plecat la vânătoare se întoarce cel puțin o dată pe zi pentru a hrăni puii și pentru a-și schimba partenerul. După ce puii împlinesc șase săptămâni, ambii părinți pleacă pe mare pentru a asigura hrana necesară puilor aflați în creștere rapidă. Puii părăsesc de obicei cuibul la mijlocul lunii februarie, devenind complet independenți. La momentul părăsirii cuibului, greutatea puilor este, în general, cuprinsă între 5 și 6 kg.

În cultură Pinguinul cu ochi galbeni apare pe reversul bancnotei de cinci dolari din Noua Zeelandă. Este mascota campaniei de reciclare și gestionare a deșeurilor solide a Consiliului orașului Dunedin. Apare și în Farsa pinguinilor, unde se plânge de încălzirea globală. În 2019, pinguinul cu ochi galbeni a fost încoronat Pasărea Anului în Noua Zeelandă, prima victorie pentru o pasăre de mare din istoria de 14 ani a competiției. A fost din nou victorioasă în competiția din 2024.

Galerie

Note

Legături externe

BBC Science and nature page about Megadyptes waitaha Official Yellow-eyed Penguin Trust site in New Zealand Yellow-eyed penguin on PenguinWorld Yellow-eyed penguins from the International Penguin Conservation website

Categorie:Spheniscidae Categorie:Pinguini Categorie:Păsări din Noua Zeelandă Categorie:Păsări descrise în 1831