Alexandru P. Mavrodi () a fost un jurnalist, om de teatru și politician român.
Biografie Născut la Dorohoi, a studiat arta dramatică la Conservatorul din Iași. Ulterior, și-a obținut două doctorate, unul în drept la Paris și unul în filosofie la Bonn. A intrat în presă în 1898, colaborând la mai multe ziare ieșene: Opinia, Evenimentul, Ordinea și Gazeta Moldovei, unde a devenit redactor. În 1903, a devenit actor „de rang secund” la Teatrul Național din Iași. Inițial neplătit, interpreta roluri minore, dar care necesitau prezență scenică; tânărul actor era înalt, vorbea clar și avea o înfățișare potrivită în costume elegante. Probabil din cauza lipsei de importanță a rolurilor sale, Mavrodi a devenit tot mai nemulțumit, fiind gata să ia apărarea celor pe care îi considera victime ale unor nedreptăți, în special a actrițelor „insultate” de directori. La jignirile personale răspundea chemând martori și provocându-și adversarii la duel. După ce a părăsit Iașiul, a plecat la Paris, unde a studiat jurnalismul timp de doi ani cu o bursă.
Întors în România și stabilit la București, a lucrat pentru scurt timp ca reporter politic la Adevărul și Dimineața. A fost redactor-șef, iar ulterior director al ziarului oficial al Partidului Național Liberal, Viitorul. Acolo, a scris despre politică și a publicat cronici teatrale sub pseudonimul Alexandru Fronda (personaj din piesa Câinii de Haralamb Lecca). În perioada în care activa la Viitorul, a fost implicat într-un scandal legat de realegerea lui Duiliu Zamfirescu în funcția de președinte al Camerei Deputaților. Atacurile constante ale ziarului la adresa lui Zamfirescu l-au determinat pe acesta să-l provoace pe Mavrodi la duel, trimițându-și martorii la redacție. Mavrodi și-a ales, la rândul său, martorii, însă aceștia nu au reușit să ajungă la un acord asupra condițiilor duelului.
În 1915, a devenit director al Teatrului Național din București și director general al teatrelor. A fost numit pentru a salva o instituție aflată în haos și în pragul falimentului; spre deosebire de predecesorii săi, cunoștea instituția din interior. A ocupat această funcție până în 1918, apoi din nou în perioada 1922–1923 și, în cele din urmă, începând din 1931. A fost, de asemenea, președinte al Societății de Radiodifuziune și al sindicatului ziariștilor.
Membru important al camarilei regelui Carol al II-lea, era apreciat de rege și de Elena Lupescu pentru informațiile pe care le furniza despre fruntașii liberali. A fost deputat liberal în Camera Deputaților (1931) și senator. Din noiembrie 1933 și până la moarte a ocupat funcția de subsecretar de stat la Președinția Consiliului de Miniștri.
A fost căsătorit cu Elena Teodorescu, cântăreață și fiica tenorului Dimitrie Teodorescu. Absolventă a Conservatorului din București, aceasta s-a numărat printre membrii fondatori ai Societății Lirice Române și a activat în Compania Grigoriu. Înainte de căsătoria cu Mavrodi, fusese soția actorului și tenorului Nae Leonard, cu care s-a căsătorit în 1905 și de care a divorțat în 1911.
Note
Legături externe
Dorohoi - File de istorie: Personalități dorohoiene născute în luna decembrie Mavrodi P. Alexandru (1881-1934) - om politic, ziarist dorohoinews.ro. Publicat în 10 decembrie 2013. Accesat în 11 august 2026. La Iași: antecedente în circuitul românesc al avangardismului Observator Cultural. Publicat în 10 ianuarie 2020. Accesat în 11 august 2026.
Categorie:Critici de teatru români Categorie:Actori de teatru români Categorie:Directori ai Teatrului Național din București Categorie:Jurnaliști români Categorie:Editori de ziare români Categorie:Senatori români Categorie:Deputați români Categorie:Camarila lui Carol al II-lea Categorie:Membri ai Partidului Național Liberal Categorie:Absolvenți ai Universității din Bonn Categorie:Absolvenți ai Universității din Paris Categorie:Oameni din Dorohoi Categorie:Decese în 1934 Categorie:Nașteri în 1881