Rusia a desfășurat campanii de dezinformare în diverse țări. Guvernul rus, însă, neagă că ar folosi dezinformarea ca instrument de influențare a opiniei publice. Adesea, campaniile rusești își propun să perturbe politica internă în încercarea de a slăbi Occidentul în efortul său de a schimba echilibrul global de putere în favoarea Rusiei și a aliaților săi sau de a slăbi sprijinul internațional pentru Ucraina (una dintre țările cele mai vizate de dezinformarea rusă) în timpul invaziei rusești a țării. Potrivit Vocii Americii, Rusia încearcă să promoveze izolaționismul american, preocupările legate de securitatea la frontieră și tensiunile rasiale din Statele Unite prin intermediul campaniilor sale de dezinformare.

Împotriva Ucrainei Rusia s-a plâns în repetate rânduri de extinderea NATO și de o presupusă promisiune verbală făcută în 1990, prin care NATO promitea să nu se extindă spre est. În 1999, Rusia a semnat Carta pentru Securitate Europeană, reafirmând dreptul fiecărui stat de a-și alege propriile acorduri de securitate și de a se alătura alianțelor dorite. Când Rusia a anexat Crimeea și a invadat Donbasul în 2014, Ucraina era oficial o țară neutră și nu dorea să adere la NATO. În decembrie 2014, parlamentul ucrainean a votat pentru revocarea acestui statut neutru ca răspuns la agresiunea rusă, iar Ucraina a solicitat ulterior aderarea la NATO doar ca răspuns la invazia din 2022.

Cu puțin timp înainte de începerea invaziei ruse în Ucraina, președintele rus Vladimir Putin a negat că o astfel de invazie ar avea loc. Ulterior, el a declarat că, în timpul negocierilor de pace de la Istanbul, prim-ministrul britanic Boris Johnson a fost responsabil pentru eșecul acestora, după ce i-a instigat pe diplomații ucraineni să nu semneze niciun acord de pace care urma să fie ratificat. David Arajamia, membru al Parlamentului Ucrainei, și Volodîmîr Zelenskîi, președintele Ucrainei, au negat afirmația, clarificând că nu urma să fie semnat niciun acord, că eșecul acestor negocieri s-a datorat pozițiilor diferite ale ambelor părți și că abia după eșecul lor și la întoarcerea la Kiev, Boris Johnson a făcut presiuni asupra delegației ucrainene pentru a-și schimba poziția.

La începutul invaziei, Curtea Internațională de Justiție a ordonat Rusiei să suspende operațiunile militare după ce nu a găsit nicio dovadă care să susțină acuzațiile rusești împotriva Ucrainei de genocid al vorbitorilor de limbă rusă din Donbas. Un fragment dintr-un discurs rostit de fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko a fost difuzat pe rețelele de socializare, scos din context, în care acesta pare să declare, printre altele, că îi va obliga pe copiii din Donbas să doarmă în subsoluri și că le va interzice locuitorilor din Donbas să beneficieze de orice servicii publice. În discursul său complet, Poroșenko nu susține că Ucraina îi va maltrata pe locuitorii din Donbas, ci mai degrabă că ocuparea Donbasului de către militanții pro-ruși provoacă suferințe localnicilor și că, comparând condițiile lor de viață îngrozitoare cu cele ale locuitorilor din Ucraina, Ucraina ar putea câștiga războiul din Donbas pur și simplu prin nemulțumirea populară a părții adverse.

În timpul războiului, pe rețelele de socializare s-au răspândit videoclipuri create cu inteligență artificială care înfățișau copii în Forțele Armate Ucrainene, reclame false care vizau copiii și îi încurajau să raporteze criticii guvernului ucrainean și declarații fictive ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski despre capitularea țării, printre altele.

Guvernul rus a negat în repetate rânduri responsabilitatea pentru masacrul de la Bucea comis de armata sa, deși investigațiile criminalistice ulterioare și dovezile fotografice și video au arătat că masacrul a fost comis de armata rusă. Ministerul rus al Apărării a denunțat că „Toate fotografiile și videoclipurile publicate de regimul de la Kiev, care atestă chipurile unele «crime» comise de personal militar rus în orașul Bucea, din regiunea Kiev, «sunt încă o invenție»”. Purtătorul de cuvânt al guvernului, Dmitri Peskov, a respins acuzațiile, declarând că experții Ministerului Apărării din Rusia au găsit „videoclipuri falsificate și «falsuri» în imaginile prezentate de autoritățile ucrainene”. Rusia a publicat, de asemenea, o înregistrare video care, potrivit Kremlinului, arăta un cadavru despre care se presupunea că se mișcă, deși acest lucru a fost rapid considerat fals după ce investigațiile efectuate de site-uri de verificare a faptelor au stabilit că era vorba de un cadavru reflectat în oglinda retrovizoare a unei mașini. De asemenea, au distribuit videoclipuri care arată forțele ucrainene căutând cadavre în căutare de explozibili și un videoclip filmat în Rusia care arată soldați așezând un manechin pe jos, susținând în mod fals că poziționau cadavrele pentru a simula masacrul. Adrien Bocquet, un jurnalist francez care a solicitat cetățenia rusă și a fost decorat de Kremlin, ar fi fost martor la masacrul comis de forțele ucrainene. Verificatorii de fapte au dovedit că multe dintre afirmațiile sale erau false: că a retușat fotografii cu Photoshop pentru a-și susține portretizarea evenimentelor, că și-a schimbat povestea de mai multe ori și că datele călătoriei sale nu corespundeau cu narațiunea sa.

Kremlinul a răspândit în mod deliberat știri false despre presupuși civili și soldați răstigniți de armata ucraineană. O știre susținea că soldații ucraineni au răstignit un băiețel de trei ani în „Piața Lenin” din Slaviansk. Jurnaliștii de investigație de la publicațiile media rusești Novaia Gazeta și Dojd care au vizitat Slaviansk nu au găsit nicio dovadă care să susțină acuzațiile și nici înregistrări audio sau video ale incidentului, ceea ce este neobișnuit, deoarece acțiunile armatei ucrainene în oraș erau bine documentate la acea vreme. BBC News a menționat că nu există o „Piață Lenin” în Slaviansk, deși există o „Piață a Revoluției din Octombrie”. Unii jurnaliști ruși au condamnat fabricarea poveștii.

Un videoclip a circulat și pe rețelele de socializare, în care un grup de persoane pretinde că sunt membre ale Batalionului Azov arde trupul răstignit al unui presupus soldat separatist. Reprezentanții batalionului înșiși neagă orice legătură cu înregistrarea video, argumentând că uniformele persoanelor care apar în aceasta diferă de cele ale luptătorilor Batalionului Azov, deoarece semnul de pe umăr este mult mai mare decât ar trebui să fie, iar arma pare a fi pneumatică. De asemenea, aceștia subliniază că persoana bătută în cuie pe cruce nu țipă când este ridicată, că vorbește o ucraineană stricată și că videoclipul se oprește la scurt timp după ce crucea este incendiată, așa că nu se știe dacă persoana a murit cu adevărat. De remarcat este faptul că în videoclip, persoanele în uniformă militară se prezintă drept luptători din Batalionul „Azov”. Cu toate acestea, în 2014, „Azov” a fost reorganizat și a devenit un regiment al Gărzii Naționale. Un alt videoclip cu două persoane spânzurate a fost întâmpinat cu scepticism, deoarece arată abdomenul unuia dintre ei mișcându-se înainte, în timp ce greutatea corpului nu este concentrată pe gât, sugerând că actorii folosesc echipament special de escaladă. De asemenea, aceștia atrag atenția asupra faptului că cei implicați în spânzurare se asigură că trupurile nu se rotesc și că spatele lor nu este vizibil în timpul filmării.

Pe 20 august 2024, Rada Supremă a Ucrainei a interzis Biserica Ortodoxă Rusă. Organizațiile religioase ucrainene afiliate Bisericii Ortodoxe Ruse urmau să fie interzise timp de nouă luni dacă respectiva organizație religioasă nu își rupe relațiile cu relațiile în conformitate cu dreptul canonic ortodox. Această interdicție nu s-ar extinde la creștinismul ortodox în general și nici nu ar incita la arderea bisericilor ortodoxe, contrar a ceea ce au afirmat unele persoane de pe rețelele de socializare.

Putin a acuzat nefondat Ucraina că produce arme biologice în colaborare cu Statele Unite, în laboratoare dedicate cercetării și prevenirii amenințărilor biologice de pe teritoriul său, o afirmație respinsă de Națiunile Unite, de biologi din interiorul și din afara Rusiei și de Buletinul Oamenilor de Știință Atomice.

Rusia a susținut, în mod repetat și fals, că Ucraina nu este o țară suverană, ci că guvernul său este controlat de puteri străine ale căror companii, bănci și fonduri de investiții, precum BlackRock sau Vanguard, controlează o mare parte din teritoriul ucrainean și interzic înmormântarea cadavrelor ucrainene sub acesta. Cu toate acestea, conform legislației ucrainene, agenții economici străini, cum ar fi companiile și persoanele fizice, nu pot deține terenuri agricole ucrainene.

Articolul 16 din Constituția Ucrainei prevede că „Asigurarea securității ecologice și menținerea echilibrului ecologic pe teritoriul Ucrainei, depășirea consecințelor dezastrului de la Cernobîl și conservarea patrimoniului genetic al poporului ucrainean reprezintă datoria statului”. Această sintagmă a fost folosită de mai multe conturi online pro-ruse, argumentând că dovedește că ucrainenii sunt „fasciști” și „naziști”, când, în realitate, acest articol din Constituție doar afirmă protecția persoanelor care au suferit impactul negativ asupra sănătății și mediului în urma dezastrului nuclear de la Cernobîl. Articolul 24 din Constituție prevede că „nu vor exista privilegii sau restricții bazate pe rasă, culoarea pielii, convingeri politice, religioase sau de altă natură, sex, origine etnică sau socială, statut economic, loc de reședință, caracteristici lingvistice sau de altă natură.” Ucraina a condamnat public neonazismul, rasismul și xenofobia.

Guvernul rus a susținut, de asemenea, în repetate rânduri, că guvernul ucrainean urmează o ideologie nazistă, folosind acest lucru ca pretext pentru invazia și „denazificarea” sa, chiar dacă la alegerile parlamentare din 2019 coaliția de partide de extremă dreapta „Svoboda” a primit doar 2,16% din voturi; și că Ucraina a interzis limba rusă în țară.

Note

Vezi și

Dezinformare Dezinformarea rusească privind invazia Ucrainei Război informațional Libertatea presei în Rusia Măsuri active

Categorie:Secolul al XXI-lea în Rusia Categorie:Invazia rusă a Ucrainei din 2022 Categorie:Război psihologic