miniatura|Angrenajele democrației. O listă electorală este o grupare de candidați pentru alegeri, întâlnită de obicei în sistemele electorale proporționale sau mixte, dar și în unele sisteme electorale pluraliste. O listă electorală poate fi înregistrată de un partid politic (o listă de partid) sau poate constitui un grup de candidați independenți (o listă electorală a cetățenilor sau o listă civică). Listele pot fi deschise, caz în care alegătorii au o oarecare influență asupra clasamentului candidaților câștigători, sau închise, caz în care ordinea candidaților este fixată la înregistrarea listei. Listele electorale sunt necesare pentru sistemele de reprezentare proporțională pe liste de partid.
O listă electorală se întocmește conform regulilor de nominalizare și a regulilor electorale aplicabile. În funcție de tipul de alegeri, un partid politic, o adunare generală sau o ședință a consiliului de administrație poate alege sau numi un comitet de nominalizare care va adăuga și, dacă este necesar, va prioritiza candidații de pe listă în funcție de preferințele acestora. Calificarea, popularitatea, sexul, vârsta, geografia și ocupația sunt preferințe care pot influența activitatea comitetului. Lista propusă de comitet poate fi apoi modificată într-o ședință de selecție, unde pot fi adăugați noi candidați sau candidații existenți pot fi mutați sau eliminați de pe listă. Când procesul intern se încheie, lista finală este făcută publică. Lista poate fi tipărită pe buletinul de vot exprimat de alegători la alegeri sau pe o buletin separat de informare a alegătorilor. Primul candidat de pe lista de candidați se numește candidatul principal (sau lider de listă). Ultimul candidat de pe listă este „împingătorul de listă”, care este de obicei plasat într-o poziție neeligibilă. Adesea, aceasta este o persoană bine-cunoscută de pe listă pentru a aduna mai multe voturi pentru partid. În majorul cazurilor, acest candidat nu își va ocupa locul dacă este ales prin voturi preferențiale.
Într-un sistem electoral, pe o listă de candidați se poate face și o distincție între candidații efectivi și succesori. Aceștia din urmă nu pot fi aleși direct, ci își asumă funcția atunci când un candidat ales efectiv renunță la mandat (din cauza decesului, demisiei sau a altui motiv). Alte sisteme electorale, în special sistemele majoritare precum cele din Statele Unite, prevăd alegeri extraordinare pentru desemnarea unui succesor.
Tipuri de liste electorale Listele pot fi împărțite în:
Liste electorale deschise (sistem personal)
Alegătorii votează pentru un anumit candidat și pot influența astfel componența partidului sau a grupului parlamentar. În „listele complet deschise”, cum ar fi în Finlanda, candidații de pe listă sunt aleși în ordinea numărului de voturi obținute. Lista nu este atunci nimic mai mult decât o recomandare din partea partidului. În majoritatea țărilor, cum ar fi Țările de Jos, ordinea pe liste poate fi încălcată prin obținerea unui anumit număr de voturi preferențiale. Acesta se numește un sistem cu „liste deschise limitate”.
Liste electorale închise (sistem de listă)
Alegătorii votează pentru listă în ansamblu și nu pot influența componența grupului parlamentar. Acest sistem există, de exemplu, în Germania (al doilea vot), Spania și Italia.
Liste electorale semi-deschise (sistem hibrid) Alegătorii votează pentru un candidat individual sau pentru o listă de partid. Aceasta oferă un echilibru între influența alegătorilor și controlul partidului. Acest sistem există în Belgia și Danemarca, printre altele. Acolo, voturile preferențiale pot influența ordinea candidaților pe lista partidului, dar măsura în care se întâmplă acest lucru variază de la o țară la alta.
Altele
În alegerile pentru Bundestag-ul german, alegătorii au la dispoziție două voturi: unul pentru un candidat local prin intermediul unei liste deschise și unul pentru un partid național prin intermediul unei liste închise. Acest sistem este folosit și în Noua Zeelandă. În Irlanda, se utilizează votul clasificat (vot unic transferabil), prin care alegătorul poate aranja candidații în ordinea dorită. În unele sisteme, alegătorul are tot atâtea voturi câte locuri sunt de distribuit. De asemenea, el poate vota pentru candidați de pe alte liste și, de obicei, poate vota de două ori pentru același candidat. Alegătorul poate completa un buletin de vot gol, dar poate folosi și un buletin de vot pre-tipărit de un partid, caz în care poate tăia numele și le poate înlocui cu altele. La fel ca în cazul listei complet deschise, candidații sunt aleși în ordinea numărului de voturi primite. Acest sistem este utilizat în Elveția pentru alegerile Consiliului Național și ale parlamentelor cantonale.
Note
Vezi și
Alianță electorală Registru electoral
Categorie:Sisteme electorale