Aspecte privind integritatea publicăborder|150px|Drapelul statului Nauru Regiune Oceania / Micronezia Vulnerabilități principale Corupție politică și gestionare financiară defectuoasă Nepotism și ingerințe politice în guvernanță Vulnerabilități în sectorul exploatării de fosfat Acuzații de luare de mită și tranzacții iliciteSursă date: Rapoarte de guvernanță publică
Corupția în Nauru rămâne o problemă semnificativă și este deosebit de evidentă în corupția politică și gestionarea defectuoasă a finanțelor. Conform Transparency International, nepotismul și ingerințele politice în operațiunile guvernamentale din Nauru sunt, de asemenea, prezente, subminând responsabilitatea și eficiența. În ultimii ani, dependența economică de exploatarea fosfaților a făcut ca acest sector să devină vulnerabil la corupție, acuzațiile de luare de mită și tranzacțiile ilicite afectând gestionarea resurselor.
Corupția politică Corupția politică rămâne o problemă urgentă în Nauru, rapoartele persistente privind manipularea electorală subminând integritatea democratică. Freedom House a documentat existența mituirii pe scară largă în timpul alegerilor, evidențiind afirmațiile unui fost reprezentant care a susținut că unii candidați oferă în mod obișnuit motociclete și pentru a-și asigura voturile. În 2016, doi foști președinți din Nauru, Marcus Stephen și Sprent Dabwindo, și-au exprimat public îngrijorarea cu privire la corupția electorală, acuzând oficialii de implicare în scheme de cumpărare a voturilor și de manipulare a listelor electorale pentru a influența rezultatele.
Corupția politică din Nauru a fost, de asemenea, legată de tranzacții financiare nedeclarate din Australia către oficialii locali. În încercarea de a face față provocărilor economice, Nauru a găzduit din 2013 centrele de procesare offshore ale Australiei pentru solicitanții de azil, o politică ce a atrag critică semnificativă. Refugee Action Coalition, o organizație cu sediul la Sydney, a criticat acordul, descriindu-l drept o „înțelegere coruptă” prin care se susține că Australia a cumpărat efectiv cooperarea statului Nauru pentru a împiedica refugiații să intre pe teritoriul său.
Se susține că Departamentul Afacerilor Interne din Australia a plătit milioane de dolari unor politicieni influenți atât din Nauru, cât și din Papua Noua Guinee, printr-un lanț de contracte care au implicat principalii contractori ai departamentului – Broadspectrum, Canstruct și Paladin – pentru a asigura funcționarea centrelor de procesare din ambele țări. Dabwindo, care a semnat acordul de detenție offshore cu prim-ministrul de atunci, Julia Gillard, a declarat ulterior că regretă semnatul tratatului. El a susținut că acesta a dus la corupție și lăcomie în loc să determine o dezvoltare economică rapidă pentru Nauru.
Industria fosfaților Industria fosfaților a fost principala ramură a economiei din Nauru, iar țara a fost odată considerată una dintre cele mai bogate din lume pe cap de locuitor. Când zăcămintele de fosfați s-au epuizat în jurul anului 1968, țara a intrat în faliment. Confruntându-se cu o criză financiară gravă din cauza gestionării defectuoase a fondurilor și a corupției din anii 1990, Nauru a căutat surse alternative de venit transformându-se într-un paradis al spălării de bani, vânzând licențe bancare și pașapoarte care acordau imunitate deținătorilor.
Deși exploatarea fosfaților a scăzut, operațiunile au continuat, iar industria a fost afectată de numeroase scandaluri de corupție în ultimii ani. Un caz semnificativ de corupție a implicat Getax Australia, o companie de fosfați cu sediul în Gold Coast, care a fost acuzată de conspirație în vederea mituirii oficialilor nauruani pentru a obține contracte comerciale avantajoase. (AFP) a investigat acuzațiile conform cărora Getax a mituit politicieni între 2007 și 2012 pentru a influența exporturile de fosfați. În ciuda acuzațiilor, aplicarea legii a fost lentă, iar procedurile judiciare au suferit întârzieri.
Un alt caz l-a implicat pe Mozammil Bhojani, un om de afaceri din Sydney, acuzat de plăți necuvenite de peste 120.000 de dolari către oficiali din Nauru, inclusiv un deputat și un ministru guvernamental, în schimbul unor livrări favorabile de fosfați pentru grupul său de companii, Radiance International. Bhojani și-a recunoscut vina și a fost condamnat la doi ani și jumătate de închisoare în 2018. Acest incident evidențiază vulnerabilitățile în gestionarea resurselor din Nauru și influența actorilor externi în tranzacțiile corupte. Lipsa unei supravegheri financiare riguroase a permis ca astfel de practici să persiste, ridicând îngrijorări cu privire la guvernanță și transparență.
Măsuri anticorupție Nauru a depus eforturi pentru a îmbunătăți guvernanța prin reforme legislative și parteneriate internaționale. Țara s-a angajat în colaborări cu organizații internaționale, cum ar fi (UNODC), pentru a consolida guvernanța și transparența. Guvernul a creat, de asemenea, agenții precum Unitatea de Informații Financiare și Biroul Public de Audit, care contribuie la monitorizarea activităților financiare.
Nauru duce lipsă în mod notabil de un organism dedicat combaterii corupției, cum ar fi o instituție de tip Avocatul Poporului, și nu a implementat încă o strategie cuprinzătoare pentru a combate eficient corupția. Din acest motiv, cadrul legal și autoritatea sa de a spori transparența în administrația publică, precum și capacitatea organelor de aplicare a legii, rămân slabe.Transparency International (2004). National Integrity Systems: Transparency International Country Study Report: Nauru 2004. Transparency International. p. 11
Note
Categorie:Corupția după țară