Morges este o comună elvețiană în cantonul Vaud, situată pe malul lacului Geneva. Orașul este reședința districtului Morges, care se află la limita vestică a aglomerației Lausanne, numită și aglomerația Lausanne-Morges.
Geografie [{ "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1075351", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}, { "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1344620", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}]
Localizare Morges se situează în cantonul Vaud, pe malul nordic al Lacului Geneva. Se află pe Podișul Vaudois, la aproximativ doisprezece kilometri vest de Lausanne, reședința cantonului. Orașul face parte din regiunea viticolă La Côte, care se întinde de la districtul Nyon (la frontiera dintre Vaud și Geneva) până la districtul Morges. Viile, situate în special pe înălțimile domeniului Marcelin, domină orașul.
Teritoriul comunei se extinde spre nord și urcă până pe pantele dealurilor viticole vecine. Centrul aglomerației este situat la est de delta râului Morges. Frontiera estică a municipalității se află la vărsarea pârâului Bief. Autostrada A1 taie orașul în două, având la sud orașul vechi și cartierele comerciale, iar la nord majoritatea cartierelor rezidențiale.
Comuna Morges se întinde pe 3,85 km². Cel mai înalt punct al său culminează la 468 de metri. Suprafața sa cuprinde 72% infrastructură și zone locuite, 23% suprafețe agricole, 4% pădure și 1% suprafață neproductivă. Orașul este orientat spre Alpii Savoiei și, în special, spre Mont Blanc, care poate fi zărit din portul Morges.
Comune limitrofe
Climă Orașul Morges și întregul arc lemanic se află într-o regiune cu climă temperată semi-continentală. Temperaturile oscilează între 15 °C și 35 °C în plină vară, și între −5 °C și 5 °C în timpul iernii. Lacul Geneva răcorește clima în timpul verii și o îndulcește iarna. În sezonul rece, un grad ridicat de umiditate a aerului, generat de proximitatea lacului și uneori de nebulozitatea de tip stratus, accentuează senzația de frig resimțită. Temperatura anuală medie este de 10,5 °C, cea mai rece lună este ianuarie, cu o temperatură medie de 2 °C, în timp ce cea mai caldă este iulie, cu o medie de 20 °C. Temperatura maximă absolută a fost de 35 °C, în iulie și august, iar temperatura minimă absolută a fost de −19 °C, în ianuarie. Precipitațiile sunt regulate, cu o medie de 7 până la 11 zile de ploaie pe lună, adică aproape 110 zile pe an.
Geologie Solurile comunei sunt alcătuite în principal din roci moi cuaternare cu o grosime mai mică de 20 de metri și formate sub formă de terasă lacustră. De altfel, sub oraș și extinzându-se spre nord-estul acestuia se află un acvifer în rocă moartă. Din cauza amplasării sale, acest rezervor acvifer este considerat vulnerabil de către Oficiul Federal de Topografie. Valea împădurită a râului Morges, situată în nord, în pădurea Marcelin, este alcătuită din roci sedimentare clastice (în principal marnă, uneori gresie). Această vale se varsă în conul de dejecție al râului Morges în dreptul patinoarului, con care cuprinde cea mai mare parte a centrului orașului, la est, și Parcul Sportiv, la vest.
Morges este situată într-o zonă cu risc seismic I, adică în categoria regiunilor cel mai puțin expuse, conform sistemului elvețian de măsurare.
Căi de comunicație și transporturi Rețea feroviară
Orașul Morges are două gări pe linia Lausanne – Geneva: gara Morges și gara Morges-St-Jean. Pe aici trec în special trenuri pendulare InterCity, InterRegio, RegioExpress și S-Bahn ale companiei CFF, precum și trenuri Regio ale BAM, linia regională Bière – Apples – Morges, care pleacă, de asemenea, din această gară. Împreună cu TPM, BAM face parte din compania de transport public MBC (Morges - Bière - Cossonay).
Transport lacustru Pe malul Lacului Geneva, navele companiei CGN (Compagnie Générale de Navigation) pot acosta la debarcaderul situat de-a lungul cheiurilor. Este vorba în special despre vase de croazieră turistică care deservesc acest debarcader, dar și despre ambarcațiuni de transport public care leagă Morges de Lausanne, Geneva, Nyon, Vevey și de mai multe porturi franceze, precum Évian-les-Bains, Thonon-les-Bains sau Yvoire.
Rețea rutieră Morges este conectată la rețeaua de autostrăzi a Elveției prin autostrada A1 și două ieșiri care deservesc orașul: ieșirea 15 (Morges-vest) și ieșirea 16 (Morges-est). Orașul este deservit și de drumul principal 1, numit Route du Lac.
Etimologie Numele orașului Morges provine de la denumirea râului Morgia (sau Morgyz), numit în prezent La Morges, în apropierea căruia orașul a fost întemeiat de . Morgia este înrudit cu termenul morga sau marka, care desemnează o limită, o frontieră în germanica veche.
Până la începutul secolului al XVI-lea, documentele oficiale fiind redactate în limba latină, numele localităților apăreau în această limbă. Ulterior, forma latină Morgia sau Morgiis a fost înlocuită cu Morges. Începând cu cucerirea berneză din 1536 și până la Revoluția din 1798, a fost utilizată și forma germanizată Morse sau Morsee.
Istorie Neolitic
În anul 4000 î.Hr., nivelul apei Lacului Geneva scade brusc, lăsând să emargă noi terenuri pe malul apei, unde o societate lacustră care practica agricultura, pescuitul și creșterea animalelor se instalează în sate pe piloni de lemn. La Morges s-au găsit urme de civilizații datând din epoca bronzului (adică în jur de 3000 î.Hr.). Patru sate s-au succedat în timp în acest loc. Mai întâi stațiunile din Morges, adică La Poudrière și L'Église, ambele situri datând din epoca the a pietrei șlefuite. Apoi urmează siturile Les Roseaux și La Grande Cité, din timpul epocii bronzului. De altfel, în 1854 va avea loc prima explorare arheologică subacvatică din istorie, având ca scop studierea așezărilor protoistorice din regiune.
Se estimează că așezarea La Grande Cité a numărat până la 2 000 de locuitori în perioada sa de apogeu. Majoritatea stâlpilor din lemn care susțineau locuințele au fost conservați. În timpul epocii bronzului, transportul pe lac și comerțul s-au intensificat. În 1877, pe situl Les Roseaux a fost descoperită cea mai veche ambarcațiune de pe lac: o luntre monoxilă din stejar, datată din 1106 î.Hr.. O altă evoluție majoră a acestei perioade vizează riturile funerare; începând din mileniul al II-lea î.Hr., incinerația a devenit o practică frecventă în Europa, fapt ce explică prezența unui cimitir pe malul lacului, în aval de Boiron. Grație datării dendrocronologice, știm că La Grande Cité a fost construită în jurul anului 1030 î.Hr. Situl a fost de o asemenea importanță pentru acea epocă, încât istoricul francez a decis să denumească ultima perioadă a epocii bronzului final „epoca morgiană”. Aceste vestigii arheologice sunt protejate și înscrise în Patrimoniul Mondial UNESCO. Așezarea a fost, probabil, abandonată de locuitori în momentul creșterii nivelului lacului, în jurul anului 850 î.Hr.
Perioada medievală Fondarea orașului Morges se înscrie în contextul rivalității dintre cei doi frați, Amédée și Ludovic de Savoia, ambii râvnind la succesiunea unchiului lor, bătrânul conte Filip de Savoia. Dacă în 1285 coroana comtală a revenit fratelui mai mare, care a luat numele de Amédée al V-lea, mezinul, Ludovic, a primit titlul de senior de Vaud, domnind peste o stăpânire importantă cuprinsă între râurile Aubonne și Veveyse, pe care istoricii moderni au numit-o baronia de Vaud. Ludovic de Savoia a întemeiat castelul și orașul Morges în jurul anului 1286, pe un loc unde anterior se înălța o spânzurătoare. Cetatea s-a extins în detrimentul senioriei de Vufflens, al episcopului de Lausanne și al prioratului de Romainmôtier, toți trei pierzându-și drepturile asupra teritoriului pe care se înălța orașul în curs de formare. Acesta s-a dezvoltat rapid și a devenit un centru administrativ și comercial, precum și un punct de tranzit important pentru transportul terestru, dar și lacustru, datorită poziției sale centrale și a portului protejat. Ludovic de Savoia construise un castel fortificat pentru a proteja orașul, pe care l-a înconjurat, de asemenea, cu un zid de mai mulți metri înălțime. Chiar și astăzi se mai pot observa vestigii ale acestui zid în cele mai vechi case ale orașului, precum casa Blanchenay.
În timpul Evului Mediu, Morges a devenit o reședință sezonieră a curții de Savoia și sediul unei moșii. Orașul constituia un fief unic, iar locuitorii săi erau taxați „la toise” (impozit pe fațadă), în funcție de lungimea fațadei lor la stradă. Asemenea marilor modele reprezentate de orașele Berna, Fribourg sau Morat, planul urbanistic este inspirat din tipul „zaehringian sudic”, cu cele două străzi lungi și paralele — dintre care cea principală, foarte lată (13–18 m), poate găzdui marile târguri —, cu intersecția sa unde se află piața, cu „ulicioarele insalubre” care serveau inițial drept canalizare și cu arterele transversale de comunicare. O a treia stradă paralelă, numită de Couvaloup, care se întinde doar pe jumătatea de nord a orașului, atestă o etapă de extindere timpurie (începând de la sfârșitul secolului al XIII-lea), extindere necesitată de succesul colonizării. Din cauza dispunerii urbane și a taxei pe fațade, majoritatea parcelelor erau lungi și foarte înguste. Cele mai multe case posedau o curte interioară, pentru iluminarea și ventilarea corespunzătoare a încăperilor. Acestea erau adesea mărginite de scări în spirală sau de galerii din lemn. Instituțiile religioase și educative, precum și spitalul, se aflau în partea de nord a cetății, lângă biserică. În sud, în apropierea portului și a pieței, s-au dezvoltat activitățile comerciale, cu o hală de piață, un grânar, măcelăria și mai multe clădiri publice. Cel mai important dintre acestea era hanul Croix Blanche (strada principală 70-72), care a fost împodobit cu o fațadă gotică în jurul anului 1550.
Până în secolul al XIX-lea, orașul a numărat doar trei străzi principale: Grand-Rue, rue Louis-de-Savoie (numită în vechime rue du Lac) și rue Couvaloup, care se prelungește astăzi prin rue des Fossés. Cartierul mărginaș de pe rue de Lausanne și de pe place Dufour s-au dezvoltat abia în secolul al XIX-lea, iar cheiurile în jurul anului 1890. Această configurație este vizibilă în special pe hărțile vechi Dufour. Castelul din Morges, situat în sudul orașului, a fost construit pe un plan pătrat, cu patru turnuri rotunde la colțuri. În multe privințe, el este asemănător cu cel din Yverdon-les-Bains, care s-ar putea să îi fi servit drept model. Turnul de nord este cel mai important. Este mai înalt decât celelalte trei și, din 1845, are un ceas.
În timp ce primăria a fost construită în jurului anului 1515, primii primari din Morges au apărut în jurul anului 1375. Această primărie este cea mai veche clădire administrativă comunală din cantonul Vaud. Turnul principal și porticul de intrare au fost construite în 1682. Înainte de construcția sa, autoritățile se reuneau în vechea biserică Notre-Dame, menționată din 1306 și demolată în 1770, odată cu poarta de nord, pentru a lăsa loc templului actual. În 1537, odată cu Reforma, parohia Morges și Tolochenaz a devenit reformată, iar biserica, până atunci catolică, a fost transformată. În 1769 s-a luat decizia de a distruge biserica gotică, aflată într-o avansată stare de degradare, pentru a construi actualul templu în stil baroc.
Până în secolul al XVI-lea, comuna era condusă de două adunări: Micul Consiliu, compus din șase-șapte bărbați, și Consiliul General. În 1514, au fost instituite două camere, și anume un consiliu de doisprezece membri și un altul de douăzeci și patru, care au supraviețuit ambele până la căderea Vechiului Regim și la instaurarea Republicii Helvetice în 1798.