Indicele de percepție a corupției (2025)border|150px|Drapelul statului Fiji Scor obținut 55 / 100 Loc global 49 / 182 Schimbare scor 0 (față de 2024) Organizație Transparency International Agenție națională Comisia Independentă Anticorupție (FICAC) Vulnerabilități principale Gestionare defectuoasă a fondurilor publice Cazuri de luare de mită și delapidare Plângeri privind abuzul de putereSursă date: Transparency International (2025) / FICAC
Corupția în Fiji descrie prevenirea și apariția corupției în Fiji. Această țară a menținut în general o reputație relativ favorabilă în abordarea corupției în comparație cu alte națiuni din regiunea Pacificului. În ultimele două decenii au fost raportate numeroase cazuri de gestionare defectuoasă a fondurilor publice, alături de fapte de mituire, delapidare și abuz de putere. Comisia Independentă Anticorupție din Fiji (FICAC), organismul guvernamental însărcinat cu combaterea acestui fenomen, s-a aflat în fruntea acestor eforturi. Până în 2023, FICAC înregistrase 114 plângeri legate direct de practici corupte, reflectând necesitatea continuă a unor măsuri ferme pentru combaterea corupției și menținerea încrederii publice.
Cazuri notabile de corupție Unul dintre cele mai semnificative cazuri de corupție din Fiji a implicat (NBF) și pericolul colapsului financiar al acesteia în anii 1990 din cauza practicilor defectuoase de acordare a creditelor. Banca a fost acuzată că a favorizat grupuri privilegiate, rezultând datorii neperformante de aproximativ 200 de milioane de dolari. Înființată inițial ca o instituție deținută de stat, NBF s-a extins rapid după loviturile de stat din 1987, creditele fiind aprobate în mod disproporționat pentru grupuri favorizate, în special pentru etnicii fijieni indigeni, adesea fără garanții adecvate. Suma uriașă de credite neperformante ajunsese să reprezinte 8% din PIB-ul țării. Acest incident a împovărat contribuabilii, întrucât guvernul fijian a fost obligat să acopere pierderile.
O altă situație care a scos în evidență gravitatea corupției din Fiji a fost controversa legată de planul de acțiune afirmativă al Ministerului Agriculturii pentru indigeni și locuitorii din insula în anul 2000. Fondurile destinate sporirii participării acestor grupuri la activitățile agricole au fost deturnate. În majoritatea cazurilor de dispariție a fondurilor, secretarul permanent, adjunctul său și contabilul-șef au aprobat cereri fără evaluările și analizele necesare efectuate de experți. Un audit a dezvăluit, de asemenea, o gestionare defectuoasă ce includea lipsa sistemelor de autorizare, o planificare deficitară și absența monitorizării performanței. Neregulile și lipsa de control au fost privite ca o încercare deliberată a ministerului de a încălca procedurile standard de achiziții publice.
Cazul lui Bobby Jitendra Maharaj, fost director executiv al Comisiei de Comerț din Fiji, a exemplificat amploarea corupției la nivel înalt. Acesta a fost acuzat că i-a ordonat unui angajat să falsifice informațiile dintr-un formular de inspecție, indicând în mod fals că o companie fusese supusă verificărilor, când, în realitate, nicio inspecție nu avusese loc. Incidentul a evidențiat vulnerabilitățile din supravegherea de reglementare și potențialul abuz de putere din partea funcționarilor de rang înalt. Maharaj a fost achitat de Tribunalul de Magistrați în 2020, însă FICAC a atacat decizia cu apel. Un caz similar de corupție prin falsificare de documente a apărut în 2019, implicând-o pe Nanise Lacanivalu, fost funcționar executiv al Biroului Provincial Macuata. În timpul mandatului său, din 1 mai până în 30 septembrie 2019, aceasta a creat chitanțe duplicate pentru a manipula înregistrările financiare, însușindu-și ilegal fonduri din cadrul Administrației Provinciale.
Măsuri anticorupție Performanța statului Fiji în domeniul combaterii corupției s-a îmbunătățit începând cu anul 2011. Înainte de această perioadă, procesele guvernamentale erau lipsite de transparență din cauza autocenzurii presei, a lipsei de supraveghere parlamentară și a absenței unui sistem de control și echilibru al puterilor în stat. Îmbunătățirea este atribuită unei serii de inițiative adoptate pentru eradicarea problemei. Ca parte a unei „campanii de curățenie”, FICAC a fost înființată în 2007 și a primit autoritatea de a investiga fapte de corupție. Agenția a îmbunătățit transparența, a recompensat avertizorii de integritate și i-a trimis în judecată pe făptuitori. De asemenea, Fiji a ratificat Convenția Națiunilor Unite împotriva Corupției în mai 2008. Comisia Serviciului Public din Fiji a creat o unitate specială pentru investigarea corupției din birocrație. Totodată, a fost adoptată Legea privind raportarea tranzacțiilor financiare pentru combaterea spălării banilor, ceea ce a presupus înființarea unei Unități de Informații Financiare pentru monitorizarea și aplicarea legii.
Măsurile adoptate de guvern, inclusiv cele care fac parte din angajamentul său față de UNCAC, au adus progrese semnificative. De exemplu, în 2013, țara a înregistrat cea mai mare scădere a perceperii corupției (48% dintre respondenți) în comparație cu alte țări analizate într-un studiu realizat de Barometrul Global al Corupției al Transparency International.
Clasamente internaționale În Indicele de Percepție a Corupției din 2025 publicat de Transparency International, care a evaluat 182 de țări pe o scară de la 0 („foarte coruptă”) la 100 („foarte curată”), Fiji a obținut scorul 55. În clasamentul bazat pe scor, Fiji s-a situat pe locul 49 între cele 180 de țări din Indice, unde prima poziție indică cel mai cinstit sector public. Pentru comparație cu scorurile regionale, cel mai bun scor dintre țările din regiunea Asia-Pacific incluse în indice a fost 84, media a fost 45, iar cel mai slab scor a fost 15. La nivel global, cel mai bun scor a fost 89 (locul 1), media mondială a fost 42, iar cel mai slab scor a fost 9 (locul 181, la egalitate).
Notă explicativă
Note
Categorie:Corupția după țară