Indicele de percepție a corupției (2025)border|150px|Drapelul statului Uruguay Scor obținut 73 / 100 Loc global 17 / 182 Poziție regională Locul 2 în Americi (după Canada) Organizație Transparency International Performanță instituțională Nivel de corupție foarte scăzut pentru regiune Clasat în mod constant pe primele locuri în America Latină Standarde ridicate de transparență în sectorul publicSursă date: Transparency International (2025)
Corupția în Uruguay este scăzută în comparație cu standardele regionale. În mod frecvent, țara a depășit alte state din America Latină în indicii internaționali legați de corupție.
În Indicele de Percepție a Corupției pe anul 2025 publicat de Transparency International, Uruguay a obținut un scor de 73 pe o scară de la 0 („foarte coruptă”) la 100 („foarte curată”). În clasamentul bazat pe scor, Uruguay s-a situat pe locul 17 din cele 182 de țări incluse în indice, unde țara de pe primul loc este percepută ca având cel mai cinstit sector public. Pentru comparație cu scorurile regionale, cel mai bun scor dintre țările din America a fost cel al Canadei (75), Uruguay obținând al doilea cel mai mare scor; scorul mediu a fost de 42, iar cel mai slab scor a fost 10. Pentru comparație cu scorurile la nivel mondial, cel mai bun scor a fost 89 (locul 1), media a fost 42, iar cel mai slab scor a fost 9 (locul 181, la egalitate).
Cauze ale nivelului scăzut de corupție
Analiștii au citat mai mulți factori care contribuie la nivelul scăzut al corupției din Uruguay. În primul rând, țara se bucură în general de niveluri de venituri mai ridicate decât media din America Latină, deși, atunci când se ia în calcul PIB-ul pe cap de locuitor sau paritatea puterii de cumpărare, se află la egalitate cu Chile și Argentina.
În plus, Uruguay este o țară mică și omogenă, în care 40% din populație locuiește în capitala Montevideo. Combaterea corupției este de obicei mai ușoară în centrele urbane mari decât în democrațiile federale sau continentale. Mai mult, Uruguay a reușit să stabilească un sistem democratic dinamic, care a asigurat cadre instituționale solide, deși unele probleme legate de finanțarea campaniilor electorale fac partidele politice vulnerabile la influențe corupte.
Politicile de incluziune socială, cum ar fi introducerea pensiilor care ajung la 87% din populație, precum și un nivel mai scăzut al șomajului, au jucat de asemenea un rol semnificativ în reducerea corupției.
Partidele politice uruguayene au evitat clientelismul, ceea ce a atenuat îngrijorările legate de corupție. În plus, cheltuielile pentru un proiect public sunt în general fixe, astfel încât oportunitatea pentru politici discreționare este foarte limitată.
Cazuri de corupție În ciuda nivelului scăzut de corupție predominant în țară, au existat acuzații de corupție împotriva unor oficiali guvernamentali, inclusiv împotriva fostului președinte José Mujica, care a fost investigat într-un caz de corupție implicând o companie de gaz.
Istoricul Uruguayului în materie de secret financiar a accentuat, de asemenea, riscurile de corupție. Pentru țările străine este dificil să obțină date despre activele nedeclarate ale rezidenților lor în Uruguay. Acest secret a creat un teren fertil pentru ca persoanele fizice să se sustragă de la plata impozitelor în țările lor de reședință. De exemplu, autoritățile spaniole l-au investigat pe superstarul argentinian al fotbalului Lionel Messi pentru că ar fi evitat plata unor taxe în valoare de 4,2 milioane de lire sterline, profitând de reglementările uruguayene.
Principalul organism anticorupție din țară s-a confruntat, de asemenea, cu o lipsă de resurse în demersul său de a combate corupția. În ultimii ani, subfinanțarea cronică a organismului anticorupție, precum și câteva scandaluri de nivel înalt au zguduit Uruguayul și i-au afectat reputația de țară cu măsuri solide împotriva corupției. În primul rând, fostul șef al securității președintelui, Alejandro Astesiano, a fost arestat și condamnat la patru ani de închisoare pentru că ar fi participat la o schemă ce le permitea cetățenilor ruși să obțină cetățenia uruguayană folosind date false. De asemenea, cunoscutul traficant de droguri uruguayan a fost eliberat dintr-o închisoare din Emiratele Arabe Unite după ce a obținut un pașaport uruguayan în timp ce se afla în detenție. Cazul este în continuare investigat.
Cadrul juridic
Uruguay este parte la Convenția Națiunilor Unite împotriva Corupției (UNCAC) din 2007 și la din 1998. Organismele sale anticorupție și sistemul judiciar sunt considerate în general ca fiind independente.
Țara are o lege împotriva dării și luării de mită care le interzice oficialilor guvernamentali să primească sau să solicite mită. Orice persoană care oferă o astfel de mită riscă o pedeapsă de până la șase ani de închisoare. Legea privind controlul și prevenirea spălării banilor prevede pedepse cu închisoarea de până la zece ani pentru astfel de infracțiuni.
Uruguay obligă partidele politice să își declare finanțarea și cheltuielile de campanie. Accesul la liberul acces la informații este, de asemenea, susținut în general. Cu toate acestea, nu există o limită privind suma pe care un partid o poate primi din contribuții. Deși demnitarii importanți ai statului depun declarații de avere la organismele anticorupție, acestea nu sunt făcute publice. Protecția avertizorilor de integritate este, de asemenea, limitată, iar practicile de tip (revolving door) rămân nereglemenate.
Notă explicativă
Note
Legături externe http://www.uruguaytransparente.org.uy/images/leyes/Ley17060.pdf (Legea împotriva luării de mită în spaniolă) http://www.uruguaytransparente.org.uy/images/leyes/Ley18494.pdf (Legea privind controlul prevenirii și spălării banilor în spaniolă)
Categorie:Corupția după țară