Alegerile de stat în Saxonia-Anhalt din 2026 au avut loc pe 6 septembrie 2026 pentru alegerea celui de al nouălea Landtag al Saxoniei-Anhalt, cu două săptămâni înaintea celorlalte două alegeri de stat din Berlin și Mecklenburg-Pomerania inferioară.

Acest scrutin atras o atenție considerabilă din pricina avansului semnificativ în sondaje al partidului Alternativa pentru Germania (AfD), inclusiv a posibilității ca acesta să obțină o majoritate absolută. AfD face obiectul unei politici de izolare față de extrema dreaptă, întrucât toate celelalte partide importante refuză să colaboreze cu acesta; filiala sa la nivel de land se află sub supravegherea Oficiului Federal pentru Protecția Constituției, care a clasificat formațiunea drept o „mișcare extremistă de dreapta confirmată” în anul 2023. AfD a devenit cel mai mare partid în urma alegerilor regionale – pentru prima dată în Turingia, în 2024 – însă nu a condus niciodată un guvern regional.

Partidul de extremă dreapta AfD a obținut o victorie zdrobitoare, dublându-și sprijinul și clasându-se pe primul loc cu 43,8% din voturi, deși a ratat la limită obținerea unei majorități absolute a mandatelor. Partidul de guvernământ CDU a pierdut mai mult de jumătate din electorat, ajungând la 17,2%. Partidul Stângii (Die Linke), SPD și Verzii au obținut fiecare aproximativ 9% din voturi. Formațiunea BSW a depășit pragul electoral de 5%, în timp ce FDP a pierdut reprezentarea parlamentară.

Prezența la vot a atins un nivel record de 77,8%, în creștere față de 60% în 2021, iar parlamentul va include din nou șase partide. Numărul de mandate parlamentare a fost redus de la 97 (cifra extinsă) la 83 (dimensiunea standard). După ce, în luna iulie, SPD și Verzii înregistrau în sondaje un scor de 5% sau mai mic, campaniile de vot util i-au susținut – se pare că cu succes – în detrimentul CDU și al partidului Stânga (Die Linke); acesta din urmă a coborât de pe locul al treilea pe al cincilea, fiind devansat de SPD și de Verzi, care au înregistrat ușoare creșteri față de 2021.

Candidații AfD, care în 2021 câștigaseră un singur colegiu din 41, au obținut 38 în 2026, în timp ce CDU a scăzut de la 40 la zero, iar trei au fost câștigate de partidul Stânga (Die Linke).

Context La alegerile regionale din 2021 din Saxonia-Anhalt, Uniunea Creștin-Democrată (CDU) s-a impus din nou drept cel mai puternic partid. Alternativa pentru Germania (AfD) a înregistrat ușoare pierderi, dar a rămas a doua forță politică. Contrar previziunilor de dinaintea scrutinului, care anticipau o cursă strânsă între CDU și AfD, CDU a obținut un avans de 16 puncte procentuale față de AfD. Partidul Stângii (Die Linke) a suferit, de asemenea, pierderi, obținând 11% din voturi. Partidul Social-Democrat (SPD) a înregistrat cel mai slab rezultat din istoria sa în landul Saxonia-Anhalt. Partidul Liber-Democrat (FDP), cu 6,4% din voturi, a revenit în parlamentul landului după o absență de un deceniu. Verzii (Die Grünen) au obținut 5,9%, reușind la limită să-și păstreze reprezentarea parlamentară.

În urma alegerilor, din cauza majorității fragile de 49 din 97 de mandate pe care o deținea inițial o „mare coaliție” formată doar din CDU și SPD, a fost inclus și FDP; astfel, CDU, SPD și FDP au format o coaliție „negru-roșu-galben” – culori identice cu cele ale drapelului german, motiv pentru care a fost supranumită „coaliția Germania” – reunind toate cele trei formațiuni politice care au fost reprezentate în Bundestag (pe vremea când acesta reprezenta doar Germania de Vest) între anii 1961 și 1983. Reiner Haseloff (CDU) a fost reales în funcția de ministru-președinte și șef al guvernului statului federal, deși a obținut majoritatea voturilor necesare abia în cel de-al doilea tur de scrutin. Guvernul de coaliție deține o majoritate clară în parlamentul statului, dispunând de 56 din cele 97 de mandate.

Election date Conform articolului 43 din constituția landului, alegerile la nivel de land trebuie să aibă loc în intervalul cuprins între a 58-a și a 62-a lună de la începutul legislaturii, cu excepția cazului în care mandatul legislativ se încheie anticipat. Cea de-a opta legislatură a Landtag-ului din Saxonia-Anhalt și-a ținut prima ședință pe 6 iulie 2021. Prin urmare, datele posibile pentru alegeri au inclus inițial toate zilele de duminică și sărbătorile legale din perioada cuprinsă între 10 mai și 6 septembrie 2026. În luna mai 2025, parlamentul landului a stabilit data de 6 septembrie 2026 — adică ultima zi posibilă — drept dată a alegerilor.

Sistem electoral Parlamentul landului Saxonia-Anhalt este format din cel puțin 83 de membri, deși acest număr poate crește ca urmare a mandatelor suplimentare (rezultate din depășirea numărului de locuri repartizate direct) și a mandatelor de compensare. Dintre aceștia, 41 de membri sunt aleși direct în circumscripții, în timp ce restul locurilor sunt repartizate partidelor pe baza listelor acestora la nivel de land. Fiecare alegător dispune de două voturi: un prim vot (Erststimme) pentru alegerea unui reprezentant al circumscripției și un al doilea vot (Zweitstimme) pentru alegerea listei unui partid la nivel de land, vot care determină repartizarea proporțională a locurilor în parlament. Repartizarea locurilor se realizează conform metodei Hare/Niemeyer, fiind luate în considerare pentru distribuția proporțională doar partidele care obțin cel puțin 5% din voturile valabile exprimate pentru liste (al doilea vot). Comisia Electorală a landului supervizează procesul, stabilind mai întâi numărul total de voturi (al doilea vot) exprimate pentru fiecare listă. Ulterior, locurile sunt repartizate după cum urmează: Comisia identifică numărul de mandate obținute de candidații independenți din circumscripții și de partidele care nu ating pragul electoral de 5%. Acestea sunt scăzute din numărul de bază de 83 de mandate pentru a calcula mandatele disponibile pentru repartizarea proporțională. Locurile rămase sunt distribuite partidelor eligibile pe baza numărului total de voturi obținute de acestea în cadrul celui de-al doilea vot. Cota fiecărui partid se calculează prin înmulțirea numărului total de locuri rămase cu numărul de voturi obținute de partid la al doilea vot și împărțirea rezultatului la numărul total de voturi obținute de toate partidele eligibile la același vot. Mai întâi se atribuie locurile întregi, iar locurile rămase se repartizează în funcție de cele mai mari resturi fracționare. În caz de egalitate, decizia se ia prin tragere la sorți, organizată de oficialul electoral statal. Dacă un partid care a obținut peste jumătate din voturile exprimate pentru a doua opțiune primește mai puțin de jumătate din mandatele disponibile, acesta primește un mandat suplimentar înainte de distribuirea ulterioară. Locurile câștigate în circumscripții sunt scăzute din numărul total de locuri alocate partidului, iar locurile rămase sunt completate din lista partidului la nivel de stat, în ordinea stabilită. Candidații deja aleși în circumscripții sunt excluși de la repartizarea locurilor din lista la nivel de stat. Situația mandatelor suplimentare („overhang seats”) apare atunci când un partid obține mai multe mandate uninominale decât i-ar reveni conform ponderii sale proporționale. În astfel de cazuri, numărul total de mandate parlamentare crește cu o valoare egală cu dublul numărului de mandate suplimentare, iar procesul de repartizare se reia. Dacă mandatele suplimentare se mențin, acestea sunt păstrate de partidul respectiv, iar numărul total de mandate este ajustat în consecință. Acest proces continuă până când numărul mandatelor suplimentare nu mai depășește jumătate din numărul necesar pentru constituirea unui grup parlamentar – prag calculat în funcție de mandatele pe care le-ar obține un partid ipotetic care ar întruni 5% din voturile exprimate pentru listele de partid (așa-numitele „voturi secundare”). Candidații nealeși de pe listele de stat ale partidelor care obțin cel puțin un loc sunt desemnați ca supleanți în ordinea stabilită de Comitetul Electoral de Stat, excluzându-i pe cei deja aleși în circumscripții. Alegerile respectă prevederile Legii electorale din Saxonia-Anhalt (Landeswahlgesetz, LWG), publicată la 18 februarie 2010, și regulamentele electorale ale statului. Acest sistem asigură un echilibru între reprezentarea directă a circumscripțiilor și reprezentarea proporțională a partidelor, cu mecanisme de abordare a disparităților cauzate de mandatele excedentare, menținând în același timp o alocare echitabilă a locurilor.

Partide NumeIdeologieLider candidatRezultatele din 2021 Voturi (%) Locuri 1CDU Uniunea Creștin-Democrată din Germania Creștin-democrațieSven Schulze37.1% 2AfD Alternativa pentru Germania Populism de dreaptaUlrich Siegmund20.8% 3Stânga Partidul Stângii Populism de stângaEva von Angern11.0% 4SPD Partidul Social Democrat din Germania Social democrațieArmin Willingmann8.4% 5FDP Partidul Liber Democrat Liberalism clasicLydia Hüskens6.4% 6Grüne Alianța 90/Verzii Politică verdeSusan Sziborra-Seidlitz5.9%

Următoarele partide extraparlamentare au fost aprobate să candideze la alegerile de stat și să apară pe buletinele de vot:

Alegătorii Liberi (FW) Partidul Democrației de Bază din Germania (dieBasis) Partidul Oameni-Climă-Protecția Animalelor (Tierschutzpartei) Partidul Grădinii (Gartenpartei) Partidul pentru Muncă, Stat de Drept, Protecția Animalelor, Promovarea Elitelor și Inițiativa Democratică de Bază (Die PARTEI) Alianța pentru Drepturile Omului și Protecția Animalelor și a Naturii (Tierschutzallianz) Alianța Sahra Wagenknecht (BSW) Partidul Progresului (PdF) Volt Germania (Volt)

Campanie Lideri CDU Ulterior, pe 7 august 2025, ministrul-președinte Reiner Haseloff a anunțat că nu va candida pentru un nou mandat în 2026. Sven Schulze a fost desemnat drept cap de listă al CDU. La 28 ianuarie 2026, Schulze a fost ales ministru-președinte. Anterior, acesta activase timp de șapte ani ca deputat în Parlamentul European. În 2021, a preluat conducerea filialei CDU din landul respectiv. Schulze a deținut funcția de ministru al economiei în cel de-al treilea cabinet Haseloff.

AfD În cadrul unei conferințe a filialei regionale a partidului desfășurate la Magdeburg, Ulrich Siegmund a fost desemnat cap de listă al AfD, obținând 98,3% din voturi. Siegmund este membru al parlamentului regional (Landtag) din 2016. În 2022, Oliver Kirchner, liderul grupului parlamentar AfD din Saxonia-Anhalt, a propus ca amândoi să ocupe poziția de cap de listă. Ulterior, Siegmund a început să conducă grupul parlamentar în calitate de co-președinte, alături de Kirchner. Siegmund a deținut funcția de președinte al comisiei pentru afaceri sociale până în februarie 2024, când parlamentul a votat revocarea sa din această funcție din cauza participării sale la reuniunea de extremă-dreapta de la Potsdam din 2023.

Die Linke Eva von Angern a fost desemnată cap de listă al partidului Die Linke după ce a obținut o majoritate covârșitoare de voturi în cadrul unei conferințe a partidului desfășurate la Leuna. Ea a fost propusă de cei doi președinți ai filialei regionale a partidului: Janina Böttger și Hendrik Lange. Von Angern este membră a parlamentului regional din 2002 și a deținut funcția de vicepreședintă a grupului parlamentar regional Die Linke din 2014 până în 2020, când a preluat conducerea acestuia. De asemenea, ea a fost cap de listă al partidului său și în 2021. Die Linke a suferit pierderi record, deși Dietmar Bartsch – liderul de atunci al grupului parlamentar național al partidului – a susținut că acest lucru s-a datorat, în parte, votului tactic.

SPD