Povestea țarului Saltan (în ) este un lungmetraj sovietic de animație tradițională din 1984, regizat de Lev Milchin și Ivan Ivanov-Vano și produs de studioul Soiuzmultfilm. Filmul este o adaptare a poemului omonim scris de Aleksandr Pușkin în 1831. Dialogul este redus, filmul bazându-se în principal pe textul poemului lui Pușkin, recitat pe parcursul acțiunii de narator și de actorii vocali. Adaptarea păstrează cea mai mare parte a textului original, deși unele fragmente ale poemului au fost omise.

Filmul a fost adaptat în limba engleză în anii 1990 de Films by Jove pentru seria Povești din copilăria mea.

Rezumat

Acțiunea filmului este aproape identică cu cea din poemul original.

Trei surori stau la tors și își imaginează ce ar face fiecare dacă ar deveni țarină. Cea dintâi spune că ar organiza un ospăț pentru întreaga lume, a doua că ar țese pânză, iar cea de-a treia că i-ar dărui țarului un fiu viteaz. Țarul Saltan, care le ascultase pe ascuns conversația, intră în încăpere și o cere de soție pe cea de-a treia soră, numindu-le pe celelalte două țesătoare și bucătăreasă la curtea sa.

În timp ce Saltan este plecat la război în ținuturi îndepărtate, țarina dă naștere unui fiu, Gvidon. Mânate de invidie, surorile acesteia îi trimit țarului o scrisoare în care susțin că soția lui a adus pe lume o făptură monstruoasă. Saltan refuză să ia o hotărâre înainte de întoarcerea sa și poruncește ca orice decizie să fie amânată. Cele două femei înlocuiesc însă mesajul țarului cu unul fals, prin care se cere ca țarina și copilul ei să fie aruncați în mare. Fără să bănuiască înșelătoria, boierii îi închid pe mamă și pe fiul ei într-un butoi și îi aruncă în valuri.

Butoiul ajunge pe țărmul unei insule pustii, iar Gvidon iese din el ajuns între timp la maturitate. Pentru a procura hrană, își confecționează un arc și pleacă la vânătoare. Pe malul mării, salvează o lebădă albă de atacul unei păsări de pradă, iar aceasta îi promite că îi va răsplăti ajutorul. Prin puterile lebedei, pe insula până atunci pustie apare un oraș, iar Gvidon devine conducătorul acestuia.

Negustorii care trec pe lângă insulă sunt uimiți să descopere un oraș cu turle aurite și un port fortificat. Gvidon îi primește ca oaspeți și, înainte de plecarea lor, îi roagă să-i transmită salutări țarului Saltan. Cu ajutorul lebedei, se preschimbă într-un țânțar și îi însoțește în taină până în împărăția tatălui său. Acolo îi ascultă pe negustori povestindu-i lui Saltan despre minunatul oraș și invitându-l să-l viziteze. Bucătăreasa, una dintre surorile invidioase ale țarinei, îi distrage însă atenția țarului povestindu-i despre o veveriță fermecată care cântă și sparge nuci cu coji de aur și miezuri de smarald. Saltan renunță astfel la călătorie, iar Gvidon, sub înfățișarea țânțarului, o înțeapă pe bucătăreasă în ochiul drept.

Întors pe insulă, Gvidon îi povestește lebedei despre veverița fermecată. Aceasta o aduce în oraș, iar prințul îi construiește o casă de cristal. Când negustorii ajung din nou la curtea lui Saltan, îi povestesc despre noua minune și îi transmit o altă invitație din partea lui Gvidon. Preschimbat de această dată într-o muscă, prințul asistă din nou la conversație. Cealaltă soră, țesătoarea, îi vorbește țarului despre treizeci și trei de viteji care ies din mare sub conducerea lui Cernomor. Saltan renunță din nou la călătorie, iar Gvidon o înțeapă pe țesătoare în ochiul stâng. După întoarcerea sa, prințul îi povestește lebedei despre cei treizeci și trei de viteji, care apar apoi pe insulă.

La următoarea vizită a negustorilor la curtea lui Saltan, Gvidon îi urmărește preschimbat într-un bondar. Babarikha îi povestește țarului despre o prințesă de o frumusețe nemaivăzută, care poartă o stea pe frunte și o semilună sub cosiță. Auzind despre această nouă minune, Saltan renunță pentru a treia oară la călătoria spre insula lui Gvidon. Drept răzbunare, prințul o înțeapă pe Babarikha în nas.

Întors acasă, Gvidon îi mărturisește lebedei că dorește să o găsească pe prințesa despre care a auzit și să se căsătorească cu ea. Lebăda îi dezvăluie atunci că ea însăși este prințesa și își asumă înfățișarea umană. Cei doi se căsătoresc.

Negustorii ajung din nou la curtea lui Saltan, îi povestesc despre toate minunile de pe insulă și îi transmit încă o dată invitația lui Gvidon. De această dată, țarul hotărăște să pornească spre insulă. Ajuns acolo, Saltan își recunoaște soția și descoperă că Gvidon este fiul său, iar prințesa, nora sa. Bucuros de reîntâlnirea cu familia, țarul le iartă pe surorile țarinei și pe Babarikha și le lasă să plece. Povestea se încheie cu un ospăț organizat pentru a sărbători reunirea familiei.

Distribuție

Anastasia Zueva ca Babarikha Mihail Zimin ca țarul Saltan Aleksei Zolotnițki ca prințul Gvidon Natalia Boronina ca țarina Roman Filippov ca Cernomor Alla Pokrovskaia ca țesătoarea Nikolai Grabbe ca negustorul cu părul cărunt Boris Novikov ca negustorul roșcat Leonid Markov ca negustorul brunet Liudmila Ivanova ca Prințesa-Lebădă Avangard Leontiev ca scribul

Maria Vinogradova ca bucătăreasa

Recepție Regizorul de animație Iuri Norștein, care colaborase anterior cu Ivan Ivanov-Vano, a apreciat în mod deosebit regia filmului și colaborarea dintre Ivanov-Vano și Lev Milchin. Potrivit lui Norștein, Ivanov-Vano s-a numărat printre primii cineaști care au introdus în animație motive și tehnici inspirate din arta populară rusă, îmbinându-le cu influențe provenite din avangarda rusă și din cinematografia de animație occidentală.

Norștein a evidențiat caracterul experimental al operei lui Ivanov-Vano și capacitatea acestuia de a utiliza tehnicile de animație ale epocii pentru a crea un stil cinematografic distinct rusesc. El a considerat contribuția lui Lev Milchin esențială pentru această direcție artistică și a descris colaborarea celor doi, încheiată cu Povestea țarului Saltan, drept una deosebit de reușită. În opinia sa, basmul popular rus a constituit timp de mai multe decenii mediul artistic firesc al celor doi cineaști.

Lansare ulterioară Povestea țarului Saltan a fost lansat pentru prima dată pe casetă video la începutul anilor 1990 de compania Krupny Plan. Câțiva ani mai târziu, aceasta a relansat filmul pe VHS în cadrul unei colecții care cuprindea și alte ecranizări animate ale operelor lui Aleksandr Pușkin. Filmul a fost distribuit ulterior pe casetă video și de studioul Soiuzmultfilm. În anii 2000, filmul a fost reeditat pe DVD de Soiuzmultfilm și Krupny Plan. În 2003, a fost inclus într-o colecție de animații lansată de Soiuzmultfilm sub titlul „Colecția de aur a desenelor animate îndrăgite”.

Note

Legături externe

Filmul pe Animator.ru (engleză și rusă)

Povestea țarului Saltan (1984) pe Animatsiya.net, cu subtitrări în mai multe limbi, inclusiv engleză Filmul pe myltik.ru

Categorie:Filme din 1984 Categorie:Filme de animație din 1984 Categorie:Filme de aventură din 1984 Categorie:Filme fantastice de aventură din anii 1980 Categorie:Filme de animație sovietice Categorie:Filme regizate de Ivan Ivanov-Vano