193px|thumb|Tehnica alinierii coitale Tehnica alinierii coitale (în engleză coital alignment technique - CAT) este o poziție sexuală utilizată în primul rând ca o variantă a poziției misionarului, fiind concepută pentru a maximiza stimularea clitoridiană în timpul actului sexual. Acest lucru este realizat prin combinarea variantei „deasupra înalt” (riding high) a poziției misionarului cu mișcări de presiune și contrapresiune efectuate de fiecare partener în ritmul coitului.

Tehnică Când este utilizată ca variantă a poziției misionarului, bărbatul se întinde deasupra femeii, dar se deplasează în sus de-a lungul corpului acesteia, până când erecția sa, care altfel ar fi orientată „în sus”, ajunge să fie orientată „în jos”, cu partea dorsală a penisului presând pe clitoris. Prin adoptarea acestei poziții de suprapunere pelvină, bărbatul obține un „circuit” genital fundamental: penetrare vaginală în coit cu contact direct și constant între baza penisului și clitoris.

Partenerii își mențin apoi contactul genital prin coordonarea mișcărilor sexuale. În loc să se angajeze în mișcarea obișnuită de „intrare și ieșire” a impulsului coital, partenerii mențin conexiunea penian-clitoridiană exercitând simultan presiune și contrapresiune genitală printr-o mișcare de balansare sau frecare. Spre deosebire de poziția misionarului, corpul bărbatului se deplasează în jos (în raport cu cel al femeii) în timpul mișcării spre interior și în sus în timpul mișcării spre exterior. Mișcarea sexuală este concentrată în bazin, fără pârghie din partea brațelor sau a picioarelor.

Bărbatul conduce mișcarea în jos, iar femeia mișcarea în sus, partenerul care își deplasează bazinul în spate exercitând o contrapresiune ușoară, dar fermă. Femeia își poate înfășura, de asemenea, picioarele în jurul bărbatului. Mișcarea sexuală de balansare în jos și în sus acumulează excitație, pe care partenerii o lasă să se dezvolte și să atingă apogeul în mod natural.

Varianta cu femeia deasupra este cunoscută sub numele de tehnica alinierii coitale inverse.

Istoricul studiilor Tehnica alinierii coitale a fost definită pentru prima dată de psihoterapeutul american Edward Eichel, iar studiul original a fost publicat de Eichel, De Simone Eichel și Kule în 1988 în .

De atunci, tema a fost studiată de mai multe ori în aceeași revistă. Un raport din 1992 realizat de și cursanții ei în terapie sexuală a descris încercarea sumară a echipei privind tehnica alinierii coitale (CAT), recunoscând că s-ar putea să fi revenit la vechile obiceiuri după doar câteva încercări, din teama de a nu-și dezamăgi partenerii. Apelul lor ca alți terapeuți sexuali să supună tehnica unor testări mai riguroase a instigat o serie de studii controlate efectuate de Hurlbert și colegii săi, care au raportat rezultate semnificative din punct de vedere statistic în tratamentul la femei.

În 2005, Eichel a afirmat că „cele trei probleme clasice de «disfuncție» sexuală au fost redefinite ca părți interdependente ale UNUI SINGUR sindrom comportamental — problemele NU sunt «boli» [...] «vindecarea» este o schimbare fundamentală în tehnica sexuală”. În paragraful de încheiere, Eichel a scris că „modelul CAT oferă o matrice fundamentală pentru analiza problemelor sexuale clasice și a altor probleme de sănătate legate de sex, subtile, dar extinse”.

Note

Lectură suplimentară

Paul Wolf on Eichel and CAT:

Categorie:Poziții sexuale