Elena C. Cornescu (născută Elena Manu; ) a fost o colecționară și promotoare a portului popular și a industriei casnice românești. Este cunoscută pentru albumul Cusături românești, publicat la București în 1906, și pentru activitatea sa în cadrul Societății „Furnica”, asociație de doamne române aflată sub patronajul reginei Elisabeta a României.

Materialele culese de Cornescu între 1852 și 1867 au fost ulterior reproduse în acuarelă și ordonate după proveniență. O parte dintre acestea au fost publicate în albumul din 1906. Etnografa Florentina Buzenschi o prezintă drept prima femeie care a realizat un album de cusături populare. Familie și legături cu Curtea regală Sursele o menționează sub formele Elena Manu Cornescu și Elena C. Cornescu. Alexandra Mărășoiu o identifică drept fiica lui Ioan Manu și a Anei Ghica și consemnează că s-a născut la 31 ianuarie 1832 și a murit la 31 octombrie 1916. S-a căsătorit mai întâi, în 1849, cu Alexandru Em. Florescu, iar în 1863 cu Constantin Cornescu.

Ruxanda Beldiman o menționează pe Elena Cornescu drept fostă doamnă de onoare a reginei Elisabeta a României, cunoscută literar sub pseudonimul Carmen Sylva. Un volum memorialistic consacrat familiei Zamfirescu menționează că și fiica sa, Eliza Cornescu, a fost doamnă de onoare a reginei Elisabeta.

Context cultural În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, portul popular românesc a dobândit o funcție culturală și simbolică în mediile elitei politice și artistice. Ruxanda Beldiman arată că, după venirea principesei Elisabeta la București, în 1869, costumul popular românesc a fost promovat la Curtea lui Carol I, fiind adoptat și de femei din aristocrație în contexte reprezentative.

Activitatea Elenei Cornescu s-a înscris în acest context de valorizare a portului românesc. Beldiman o menționează ca inițiatoare, începând cu anul 1870, a unei colecții de costume muntenești.

Culegerea izvoadelor Elena Cornescu și-a descris demersul într-o prefață reprodusă în 1907 în Gazeta Transilvaniei. Potrivit acestei relatări, culegerea izvoadelor a început în 1852, inițial nu ca proiect editorial, ci din dorința de a cunoaște și păstra modelele de cusături tradiționale.

În 1853, Cornescu a călătorit împreună cu Felicia Racoviță, Zoe Graut, Anica Davila și Varnica Tresnea-Greceanu prin mai multe județe și zone din sudul României, între care Dâmbovița, Argeș, Muscel, Olt, Dolj, Mehedinți, Gorj și Râmnicu Vâlcea. Potrivit propriei relatări, călătoria urmărea vizitarea acestor locuri și realizarea unor cusături și țesături pentru casa sa de la țară; cu acest prilej, ajutată de prietenele sale din Golești, Cornescu a adunat numeroase izvoade, care au contribuit la dezvoltarea colecției sale.

Cornescu a copiat modelele după cămăși și ii, cu ajutorul fiicelor, rudelor și prietenilor săi. Modelele au fost reproduse în acuarelă, pe foi separate, cu indicarea județelor de proveniență. În aceste foi erau trecute și denumiri pentru părți ale iei și cămășii, precum și pentru unele puncte de cusătură folosite în lucrul tradițional.

Cornescu consemna diferențe între cămășile din zona de munte și cele din zona de câmpie, precum și între izvoadele provenite din localități și regiuni diferite. În textul reprodus de Gazeta Transilvaniei sunt menționate, între altele, modele din Golești, Argeș, Muscel, Rucăr, Râmnicu Vâlcea și Văleni.

Cusături românești Cu ocazia jubileului regal din 1906, o parte dintre motivele decorative adunate de Cornescu au fost reunite în volumul de planșe Cusături românești, apărut la București.

În prefața lucrării, Cornescu explica faptul că unele izvoade vechi fuseseră înlocuite în anumite localități cu modele străine și prezenta publicarea albumului drept o modalitate de păstrare și de transmitere a modelelor tradiționale.

Izvoadele culese de Cornescu au fost folosite și ca modele pentru produsele Societății „Furnica”. Relatarea publicată în 1907 leagă activitatea de culegere a Cornescuei de împodobirea produselor realizate în cadrul societății.

Societatea „Furnica” Elena C. Cornescu a avut un rol important în Societatea „Furnica”, organizație dedicată încurajării și dezvoltării industriei casnice. În 1892, Monitorul Oficial o menționa ca președintă a societății, cu ocazia unui bal și a unei tombole organizate sub patronajul reginei Elisabeta. La eveniment au participat regele Carol I și principele Ferdinand, iar obiectele puse la dispoziție erau descrise ca produse ale industriei naționale.

În 1907, Elena Pop Hossu-Longin scria în Gazeta Transilvaniei că, la expoziția jubiliară din 1906, unul dintre pavilioanele importante fusese cel al Societății „Furnica”, prezidată de Elena Cornescu, născută Manu. Aceeași autoare descria albumul Cusături românești drept o colecție de modele și lega activitatea Cornescuei de susținerea lucrului casnic practicat de femeile de la sate.

Potrivit aceleiași relatări, activitatea Societății „Furnica” asigura lucru pentru sute de țărance în timpul iernii, iar Cornescu era prezentată drept una dintre principalele animatoare ale activităților destinate susținerii industriei casnice.

Expoziții și circulația internațională a obiectelor Corespondența inventariată în biobibliografia lui Alexandru Tzigara-Samurcaș arată că, în decembrie 1908, Elena C. Cornescu solicita etichete pentru obiectele Societății „Furnica” care urmau să fie trimise la o expoziție de artă populară de la Berlin. Dintr-un lot de 70 de piese fuseseră alese 46.

În aprilie 1909, Cornescu îi mulțumea lui Tzigara-Samurcaș pentru reprezentarea României la expoziția de la Berlin și pentru modul în care făcuse cunoscute obiectele Asociației „Furnica”. Alte scrisori din mai 1909 menționează trimiterea unor obiecte la Amsterdam și organizarea unei întâlniri la Bazarul „Furnica” pentru alegerea pieselor care urmau să fie expuse sau vândute.

Corespondența documentează astfel participarea obiectelor Societății „Furnica” la manifestări expoziționale din afara României.

Recepție În lucrarea De la ie la izvod: cusături tradiționale din Fondul „Elena Niță Ibrian”, publicată în 2021 de Editura „Constantin Matasă”, etnografa Florentina Buzenschi o prezintă pe Elena C. Cornescu drept prima femeie care a realizat un album de cusături populare, pe baza materialelor culese între 1852 și 1867. Aceeași lucrare precizează că cele mai multe planșe din albumul publicat în 1906 au fost realizate după cămăși femeiești din Muntenia și Oltenia și o menționează pe Cornescu drept prima președintă a Societății „Furnica”.

Lucrări

Cusături românești, București, Socec, 1906.

Note

Bibliografie

Categorie:Nașteri în 1832 Categorie:Decese în 1916 Categorie:Decese pe 31 octombrie Categorie:Românce din secolul al XIX-lea

Categorie:Românce din secolul al XX-lea

Categorie:Colecționari români

Categorie:Familia Ghica