Artisan Entertainment (cunoscută anterior sub denumirile U.S.A. Home Video, International Video Entertainment — IVE — și LIVE Entertainment) a fost o casă de producție de film și o companie de distribuție video din Statele Unite. Fondată în 1983, a fost considerată unul dintre cele mai mari studiouri de film independente de talie medie până la fuziunea sa, din 15 decembrie 2003, cu studioul Lions Gate Entertainment. La momentul achiziției, Artisan deținea un catalog de mii de filme adunate prin achiziții directe, producții proprii și parteneriate de distribuție. Sediul central și sala sa privată de proiecție erau situate în Santa Monica, California, compania deținând totodată un birou în cartierul Tribeca din Manhattan, New York.
Compania a deținut drepturile de distribuție video pentru cataloagele de filme ale caselor de producție Republic Pictures, ITC Entertainment, Gladden Entertainment, Miramax Films, Hemdale Film Corporation, The Shooting Gallery și Carolco Pictures înainte ca aceasta din urmă să își înceteze activitatea.
Printre filmele lansate de Artisan se numără Requiem for a Dream, Pi, Killing Zoe, The Blair Witch Project, Grizzly Falls, Startup.com, Novocaine și National Lampoon's Van Wilder.
Istorie Anii 1980 Spre deosebire de majoritatea studiourilor de film, Artisan își avea originea în industria distribuției video. Compania a fost fondată în 1980 de Noel C. Bloom sub numele Family Home Entertainment, Inc. și a funcționat inițial ca o filială a distribuitorului de filme pentru adulți Caballero Control Corporation. Societatea a încheiat un acord de distribuție cu Wizard Video, casă care reușise în 1982 performanța de a vinde săptămânal câte 10 000 de copii ale filmului The Texas Chain Saw Massacre. Tot în 1982, casa a început distribuirea titlurilor produse de Monterey Home Video, ulterior obținând un contract cu MGM/UA Home Video pentru distribuția catalogului acestuia. În 1983, compania a semnat un nou acord cu Filmation pentru lansarea pe casetă video a portofoliului lor de filme.
În 1983, FHE a înființat o nouă filială, U.S.A. Home Video, într-o perioadă în care casetele erau ambalate de regulă în casete mari. Aceasta lansat producții destinate altor categorii de public decât cel familial, printre care Supergirl, Silent Night, Deadly Night, mai multe titluri din portofoliul Lorimar și numeroase filme de categorie B. Compania a lansat totodată titluri sub marca Adventure Video — ale cărei casete începeau și se încheiau cu scurte comentarii ale actriței Sybil Danning despre filmul respectiv —, precum și casete cu tematică sportivă prin intermediul mărcii U.S.A. Sports Video.
În 1984, FHE și U.S.A. au fost integrate în NCB Entertainment Group, holding deținut de Noel Bloom (din care făceau parte și celelalte mărci ale sale: Caballero Home Video, Monterey Home Video și Thriller Video). Ulterior, în cursul aceluiași an, ambele au fost comasate în International Video Entertainment, Inc., entitate creată sub umbrela NCB, care a preluat totodată mărcile Monterey și Thriller Video. Denumirea IVE a fost utilizată pentru producțiile destinate publicului general (deși marca U.S.A. a continuat să existe până în 1987), în timp ce marca FHE a rămas rezervată lansărilor de filme pentru familie. Tot în acel an, Bloom a lansat societatea Concept Productions pentru dezvoltarea de programe difuzate în direct. Spre sfârșitul anilor 1980, compania și-a extins activitatea și în domeniul distribuției de filme pentru televiziune.
În 1987, IVE a fost achiziționată de Carolco Pictures de la NCB Entertainment, după ce Carolco cumpărase un pachet minoritar de acțiuni în cadrul acesteia din urmă cu un an mai devreme. În același an, compania a încheiat un acord cu MCA Distributing Corporation pentru distribuția titlurilor sale. Varianta necenzurată a filmului Angel Heart a fost prima producție Carolco lansată de IVE pe casetă video. Studioul l-a angajat pe José Menendez, fost director la RCA, la conducerea IVE; acesta a fost responsabil de încheierea unor parteneriate comerciale cu White Eagle Enterprises, compania lui Sylvester Stallone, și cu producătorul Edward Pressman. În 1989, Menendez și soția sa au fost uciși de cei doi fii ai lor. Tot în acel an, în urma unor neînțelegeri cu Carolco, Noel C. Bloom a părăsit IVE pentru a înființa Celebrity Home Entertainment, o parte din angajații IVE alăturându-se noii companii. Anterior, spre sfârșitul anului 1987, societatea achiziționase activele distribuitorului Vista Home Video de la The Vista Organization pentru suma de 38 de milioane de dolari.
În 1988, IVE și FHE au fuzionat cu distribuitorul grosist de materiale media Lieberman Enterprises, fiind comasate sub denumirea LIVE Entertainment. Compania s-a extins și în afara sectorului de distribuție video, preluând rețele de magazine de muzică și filme de pe Coasta de Est prin achiziția unor lanțuri precum Strawberries și Waxie Maxie, în timp ce filiala sa, Lieberman, a cumpărat societatea Navarre Corporation. De asemenea, în 1988, LIVE a încheiat un parteneriat cu distribuitorul Radio Vision International pentru a lansa marca de casete cu profil muzical Radio Vision Video.
Anii 1990–1997 În 1990, IVE și-a schimbat denumirea în LIVE Home Video. Carolco a înființat propria sa divizie de distribuție video printr-un parteneriat cu LIVE. De asemenea, compania a creat marca Avid Home Entertainment, specializată în reeditarea pe casetă video a titlurilor mai vechi din portofoliul LIVE și din catalogul ITC Entertainment, la prețuri reduse (sub pragul de 15 dolari). Cu sediul în Denver, Colorado, această divizie dispunea de o echipă proprie de vânzări pentru a se diferenția mai bine de societatea-mamă. Tot în 1990, LIVE a achiziționat distribuitorul video german VCL.
LIVE Entertainment și-a extins activitatea și în domeniul producției cinematografice. Compania a investit peste un milion de dolari pentru a finanța filmul Reservoir Dogs (1992), lungmetrajul care a marcat debutul regizoral al lui Quentin Tarantino. Printre alte producții finanțate s-a numărat și filmul Light Sleeper, regizat de Paul Schrader. La 11 ianuarie 1991, LIVE a anunțat preluarea companiei Vestron, Inc. pentru suma de 24 de milioane de dolari, în urma declinului acesteia. Vestron fusese cunoscută în special pentru producția Dirty Dancing, al doilea cel mai profitabil film independent din toate timpurile. Lansările sub marca Vestron au continuat până în anul 1992.
O mare parte din veniturile companiei LIVE se datorau investițiilor realizate de Carolco, însă, până în 1991, studioul acumulase datorii atât de mari încât planul de fuzionare a celor două societăți a fost abandonat în luna decembrie a acelui an. În aceeași perioadă, activele filialei Lieberman au fost vândute către un alt distribuitor video, Handleman, în încercarea de a opri pierderile financiare ale LIVE. În mai 1992, contractul de distribuție cu Uni Distribution Corporation a expirat, iar LIVE a semnat o nouă înțelegere cu Warner-Elektra-Atlantic. În luna următoare, LIVE a intrat în incapacitate de plată, iar Carolco și-a redus concomitent participația (de la un pachet majoritar de 53% la 49,9%), vânzând pachete minoritare de acțiuni către un grup de investitori condus de Pioneer Electronic Corporation.
În pofida tuturor eforturilor, deficitul de lichidități a obligat compania LIVE să intre în procedură de insolvență în februarie 1993. În cadrul acestui acord de reorganizare, Pioneer a preluat 30% din acțiunile cu drept de vot ale societății (tot atunci, Carolco trecea la rândul său printr-un proces de restructurare, iar cota sa în cadrul LIVE a fost redusă la 35%). În august 1994, Carolco și LIVE au încercat din nou să fuzioneze, însă planurile s-au prăbușit din nou în luna octombrie a aceluiași an. Sub conducerea noului director general Roger Burlage, activele nerentabile din domeniul comerțului cu amănuntul au fost vândute, iar activitatea a fost reorientată cu precădere spre producția cinematografică (Burlage s-a inspirat în acest nou plan de afaceri de la fostul său angajator, Trimark Pictures).
În 1996, odată cu desființarea societății Carolco, StudioCanal a preluat drepturile integrale asupra catalogului de filme al acesteia. În baza unui nou acord încheiat cu casa de producție franceză, LIVE a continuat distribuția pe casetă video a titlurilor Carolco. În aceeași perioadă, LIVE a preluat gestionarea directă a vânzărilor de casete video de la WEA, în timp ce WEA a rămas responsabilă de distribuția fizică a produselor.
Anii 1997–2003 În iulie 1997, compania LIVE a fost achiziționată de fondul de investiții Bain Capital și delistată de la bursă. Deși Burlage a fost păstrat inițial în funcția de președinte al consiliului de administrație, conducerea executivă a fost preluată de un nou echipaj: Bill Block, fost agent la International Creative Management, și Amir Malin, fost partener la October Films, au devenit copreședinți, în timp ce Mark Curcio, fost consultant financiar la Bain Capital, a preluat gestionarea afacerilor financiare. Obiectivul acestora era de a folosi catalogul vast de distribuție video și veniturile constante generate de acesta pentru a finanța producția de filme independente. Aceștia considerau piața independentă ca fiind într-o etapă de reconfigurare, în condițiile în care companii de profil renumite, precum Orion Pictures sau Miramax Films, fuseseră absorbite de mari conglomerate de media. În consecință, vechea divizie de producție cinematografică a companiei LIVE a fost închisă.
Ca parte a procesului de restructurare, în aprilie 1998, LIVE a fost redenumită Artisan Entertainment. Schimbarea de nume a fost motivată în parte de reputația companiei LIVE de a oferi produse mediocre, dar și de asocierea nefastă cu scandalul celor doi frați Menendez. Sediul central a fost mutat din , California, în spații de birouri de pe litoralul din Santa Monica, în timp ce filiala din New York s-a mutat în cartierul Tribeca.
La 18 decembrie 1997, LIVE a încheiat un acord pe piața internă de distribuție video cu Hallmark Entertainment, preluând distribuția produselor filialei sale Hallmark Home Entertainment, inclusiv titlurile lansate sub marca Crayola și filmele din seria Hallmark Hall of Fame. Aceste producții urmau să fie distribuite prin intermediul mărcii Family Home Entertainment, în timp ce Hallmark Home Entertainment își păstra drepturile de promovare și promovare pe piață. Până în 1998, în cadrul acestui acord au fost incluse și produsele companiei Cabin Fever Entertainment, după ce Hallmark a achiziționat-o și a integrat-o în structura sa în luna martie a aceluiași an.
În august 1998, contractul de distribuție cu WEA a expirat și a fost înlocuit cu un nou acord încheiat cu 20th Century Fox Home Entertainment. Pe lângă suplimentarea numărului de filme lansate în cinematografe, divizia de distribuție video a companiei, Artisan Home Entertainment, a continuat să se extindă prin încheierea de noi parteneriate. În această perioadă, compania a început lansarea producțiilor casei TSG Pictures, iar în septembrie 1998, Artisan a semnat un contract cu Spelling Entertainment Group pentru distribuția pe casetă și DVD a filmelor diviziei Republic Pictures, pe o perioadă de cinci până la zece ani. În octombrie 1999, acest acord a fost urmat de un altul, încheiat pe o durată de patru ani cu Discovery Communications, pentru lansarea de programe de pe canalele Discovery Channel, Animal Planet și TLC prin intermediul unor mărci dedicate sub umbrela Family Home Entertainment.
La 10 februarie 2000, Artisan a achiziționat un pachet minoritar de acțiuni în cadrul societății The Baby Einstein Company, în schimbul unui acord pe o perioadă de trei ani pentru distribuția pe piața din America de Nord a cataloagelor video ale acesteia. Contractul a fost reziliat anticipat la sfârșitul anului 2001, în urma preluării The Baby Einstein Company de către compania Walt Disney.