VR.5 este un serial de televiziune american de științifico-fantastic, creat de Jeannine Renshaw și difuzat inițial de rețeaua Fox în 1995. Serialul o are în rolul principal pe Lori Singer, alături de Michael Easton, Will Patton, Anthony Head, David McCallum, Louise Fletcher și Tracey Needham. Au fost produse 13 episoade, dintre care numai zece au fost difuzate în timpul rulării inițiale pe Fox, între 10 martie și 12 mai 1995.
Acțiunea o urmărește pe Sydney Bloom, o tehniciană în telecomunicații pasionată de calculatoare, care descoperă accidental că poate pătrunde într-o formă extrem de avansată de realitate virtuală. În această lume, Sydney poate intra în contact cu mintea altor persoane, iar experiențele și acțiunile din spațiul virtual pot avea consecințe în lumea reală. Abilitățile sale atrag atenția unei organizații misterioase cunoscute drept „Comitetul”, în timp ce Sydney încearcă să descopere adevărul despre trecutul familiei sale. Serialul îmbină elemente de science-fiction, thriller și mister, explorând teme precum realitatea virtuală, subconștientul și granița dintre lumea reală și cea artificială.
În România, VR.5 a fost difuzat de Pro TV. Primul episod a fost programat la 1 ianuarie 1997, la ora 18:15, iar serialul a continuat să apară în grila postului în primele luni ale anului 1997.
Rezumat
Sydney Bloom este o tânără retrasă care lucrează ca tehniciană pentru o companie de telefonie și își petrece mare parte din timpul liber experimentând cu calculatoare și sisteme de realitate virtuală. Copilăria ei a fost marcată de un eveniment traumatic: în 1978, tatăl său, cercetătorul Joseph Bloom, și sora sa geamănă, Samantha, ar fi murit într-un accident de mașină. Mama lui Sydney, Nora, a rămas ulterior într-o stare de profundă suferință psihică, iar Sydney a crescut convinsă că și-a pierdut o mare parte din familie.
În timpul unuia dintre experimentele sale, Sydney descoperă accidental că sistemul pe care îl folosește îi permite să atingă un nivel de realitate virtuală mult mai avansat decât tehnologiile obișnuite. Prin intermediul unei conexiuni telefonice, ea poate atrage o altă persoană într-un univers virtual comun și poate pătrunde în reprezentări ale subconștientului acesteia. În această lume, amintirile, temerile și dorințele oamenilor capătă forme vizibile, iar ceea ce Sydney face în mediul virtual poate influența ulterior comportamentul lor în lumea reală. Persoanele implicate își amintesc de obicei foarte puțin din experiență.
Capacitatea neobișnuită a lui Sydney atrage atenția unei organizații secrete cunoscute drept „Comitetul”. Reprezentanții acesteia o conving să-și folosească talentul pentru diferite misiuni, de la investigarea unor persoane periculoase până la obținerea unor informații ascunse în subconștientul acestora. Inițial, legătura sa cu organizația este doctorul Frank Morgan, iar mai târziu locul acestuia este preluat de enigmaticul Oliver Sampson. Sydney începe însă să se îndoiască de adevăratele intenții ale Comitetului și descoperă că organizația este împărțită în facțiuni cu interese diferite.
Singurul om în care Sydney are deplină încredere este prietenul său Duncan, care o ajută să înțeleagă experiențele din realitatea virtuală și ajunge el însuși implicat în confruntarea cu Comitetul. Pe măsură ce Sydney îndeplinește noi misiuni, fragmente din propriile sale amintiri încep să reapară, sugerând că trecutul familiei Bloom este strâns legat de apariția tehnologiei VR.5. Ea află că tatăl său fusese unul dintre cercetătorii care lucraseră la dezvoltarea unei forme avansate de realitate virtuală și că mama sa, neurochimistă, participase la cercetări.
Investigațiile o fac pe Sydney să pună la îndoială însăși amintirea accidentului din copilărie. Indiciile descoperite în realitatea virtuală și informațiile obținute de la Oliver sugerează că Joseph Bloom și Samantha ar putea să nu fi murit. Sydney descoperă în cele din urmă că amintirile ei despre accident fuseseră modificate pentru a ascunde adevărul: tatăl și sora sa fuseseră luați de Comitet, iar imaginea morții lor fusese implantată în memoria ei.
Sydney se reîntâlnește în cele din urmă cu Samantha și, împreună cu Duncan, încearcă să reconstituie ceea ce s-a întâmplat în noaptea dispariției familiei. Joseph Bloom este de asemenea în viață și continuase cercetările asupra unor niveluri și mai profunde ale realității virtuale. Sydney află astfel despre existența unui nivel numit „VR.7”, capabil să acționeze asupra minții într-un mod și mai profund decât VR.5.
În final, Sydney încearcă să folosească VR.7 pentru a-și salva mama, a cărei stare este legată de experimentele și manipularea amintirilor din trecut. Ea reușește să ajungă la Nora în lumea virtuală, însă rămâne ea însăși captivă în VR.7. Serialul se încheie cu această situație nerezolvată, povestea fiind lăsată deschisă deoarece VR.5 nu a mai fost continuat cu un al doilea sezon.
Distribuție
Lori Singer – Sydney Bloom Michael Easton – Duncan, prietenul apropiat al lui Sydney Will Patton – dr. Frank Morgan Anthony Head – Oliver Sampson, membru al Comitetului David McCallum – dr. Joseph Bloom, tatăl lui Sydney, Louise Fletcher – Nora Bloom, mama lui Sydney, Tracey Needham – Samantha Bloom, sora geamănă a lui Sydney, Kaci Williams – Sydney Bloom în copilărie.
Producție Ideea serialului a fost dezvoltată de Michael Katleman, Adam Cherry, Jeannine Renshaw și Geoffrey Hemwall, care începuseră să se întâlnească cu aproximativ doi ani înainte de realizarea producției pentru a crea împreună un proiect de televiziune. Niciunul dintre ei nu avea inițial o experiență deosebită în domeniul informaticii. Prima versiune a personajului Sydney Bloom era cea a unei femei cu trăsături de anti-erou care conducea un bar cyberpunk în Seattle, localul având printre atracții și un joc de realitate virtuală. Treptat, creatorii au devenit mai interesați de conceptul realității virtuale decât de ideea inițială a barului, iar reacția favorabilă a directorilor Fox la acest subiect a determinat schimbarea direcției proiectului.
Pentru documentarea serialului, realizatorii au vizitat expoziții dedicate realității virtuale, au discutat cu specialiști și au consultat literatura de specialitate. Una dintre principalele surse de inspirație a fost cartea Virtual Reality a scriitorului și teoreticianului Howard Rheingold. Creatorii nu urmăreau însă să prezinte tehnologia existentă în mod strict realist, ci să folosească realitatea virtuală drept mijloc narativ pentru explorarea memoriei, a viselor și a subconștientului uman.
În forma inițială a poveștii, Sydney urma să-și folosească puterile în principal pentru a interveni în problemele persoanelor pe care le întâlnea. La cererea Fox de a introduce un adversar recurent, scenariștii au creat organizația misterioasă numită „Comitetul”. Numele provenea chiar de la porecla pe care grupul creatorilor și-o dăduse în timpul dezvoltării proiectului.
Producția a început în septembrie 1994 și a trecut prin mai multe modificări în primele episoade. După realizarea celui de-al cincilea episod, producătorul executiv John Sacret Young a considerat că serialul avea nevoie de o poveste continuă care să lege aventurile individuale ale lui Sydney. Împreună cu producătoarea Thania St. John, el a dezvoltat atunci trecutul personajului, inclusiv presupusa moarte a tatălui și a surorii gemene. Au fost filmate scene noi, introduse ulterior atât în episodul-pilot, cât și în alte episoade deja realizate, pentru a crea arcul narativ referitor la familia Bloom.
O atenție deosebită a fost acordată aspectului vizual al secvențelor desfășurate în VR.5. Creatorii doreau ca personajele să aibă un aspect aproape spectral, iar mediul virtual să fie intens și suprarealist. Pentru episodul-pilot s-a încercat folosirea unui machiaj foarte palid combinat cu supraexpunerea peliculei, însă metoda s-a dovedit dificil de aplicat în ritmul unei producții săptămânale.
Ulterior, secvențele de realitate virtuală erau filmate în culori, transformate în alb-negru și apoi recolorate digital, cadru cu cadru, de compania CST Entertainment. Procesul permitea selectarea unor culori neobișnuite și crearea atmosferei onirice caracteristice serialului. Procesarea unei asemenea secvențe putea dura aproximativ trei săptămâni. Efectul era completat prin unghiuri de filmare neobișnuite, montaj rapid și o coloană sonoră special concepută pentru mediul virtual.
Costurile de producție erau ridicate pentru un serial de televiziune al perioadei, bugetul fiind estimat între 1,6 și 1,8 milioane de dolari pentru fiecare episod. Într-un episod existau de regulă între trei și cinci secvențe desfășurate în realitatea virtuală.
Realizatorii au subliniat că VR.5 nu urmărea să prezică în mod realist evoluția tehnologiei. Jeannine Renshaw descria realitatea virtuală mai degrabă ca pe un instrument narativ prin care personajele puteau pătrunde în subconștient, iar Michael Katleman afirma că intenția era explorarea locurilor în care „mintea vrea să ajungă”, nu reproducerea posibilităților tehnice existente la mijlocul anilor 1990.
Difuzare VR.5 a avut premiera în Statele Unite la Fox la 10 martie 1995, fiind programat vinerea, de la ora 20:00. Serialul a înlocuit în grila postului M.A.N.T.I.S., iar lansarea sa a făcut parte dintr-o serie de premiere anunțate de Fox pentru primăvara anului 1995.
Au fost produse în total 13 episoade, însă numai zece dintre acestea au fost difuzate de Fox în timpul rulării originale, între 10 martie și 12 mai 1995. Ultimul episod transmis de rețea a fost Reunion. Trei episoade — Sisters, Send Me an Angel și Parallel Lives — nu au fost difuzate de Fox în această perioadă.
Serialul nu a fost reînnoit pentru un al doilea sezon, astfel încât povestea a rămas neterminată.
În România, VR.5 a fost difuzat de Pro TV. Primul episod a fost programat la 1 ianuarie 1997, de la ora 18:15, grila postului prezentând producția drept „Film serial: VR.5 – primul episod”, cu Lori Singer, Michael Easton și Will Patton.
Difuzarea a continuat în primele luni ale anului 1997. În ianuarie și februarie serialul apărea în grila PRO TV, de regulă în programul de după-amiază, unele episoade fiind reluate în timpul nopții. La 21 martie 1997, PRO TV programa la ora 17:45 episodul 11 al serialului, urmat de o reluare în cursul nopții.
Recepție VR.5 a avut parte de o primire în general favorabilă din partea criticilor de televiziune la debut, fiind remarcat în special pentru stilul vizual neobișnuit și pentru modul în care combina elementele de science-fiction cu explorarea psihologică a personajelor.
Howard Rosenberg de la Los Angeles Times a fost deosebit de entuziasmat, considerând VR.5 unul dintre cele mai interesante și originale seriale ale sezonului 1994–1995. Criticul a apreciat în special imaginile create pentru secvențele de realitate virtuală și atmosfera ambiguă a producției, considerând că asocierea sa în grila Fox cu Dosarele X forma una dintre cele mai puternice seri de programe ale postului.
Alan Bunce de la The Christian Science Monitor a apreciat interpretarea lui Lori Singer, precum și faptul că serialul nu folosea tehnologia doar pentru efecte spectaculoase, ci transforma realitatea virtuală într-un mijloc de a aborda problemele și conflictele personajelor. El a remarcat totodată caracterul excentric și uneori umoristic al acestora.
Reacția specialiștilor din domeniul realității virtuale a fost însă mai puțin favorabilă. După premiera serialului, mai mulți experți reuniți la o conferință de tehnologie din Los Angeles au criticat modul în care producția reprezenta realitatea virtuală și considerau că scenariștii ignoraseră posibilitățile tehnologiei reale în favoarea unor situații de thriller. Producătorii au răspuns că intenția serialului nu era prezentarea fidelă a tehnologiei existente, ci utilizarea realității virtuale ca instrument pentru explorarea subconștientului uman.