Gruyères

Gruyères este o comună din districtul Gruyère, în cantonul Fribourg, Elveția.

Orașul medieval este o importantă destinație turistică în valea superioară a râului Saane/Sarine și dă numele brânzei Gruyère. Orașul medieval este situat în vârful unui deal înalt de 82 de metri, care domină Valea râului Saane și Lacul Gruyère.

Geografie [{ "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1075351", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}, { "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1344620", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}]

În 2009, comuna Gruyères avea o suprafață de 28,4 km², dintre care 11,5 km² (40,5%) erau utilizați în scopuri agricole, iar 14,18 km² (50,0%) erau acoperiți de păduri. Din restul terenului, 1,55 km² (5,5%) erau zone dezvoltate (clădiri sau drumuri), 0,24 km² (0,8%) erau râuri sau lacuri, iar 0,92 km² (3,2%) reprezentau teren neproductiv.

Din suprafața construită, locuințele și clădirile au reprezentat 2,5%, iar infrastructura de transport 2,1%. Din terenul acoperit de păduri, 46,8% din suprafața totală a comunei reprezintă păduri dense, iar 2,7% este acoperită cu livezi sau pâlcuri mici de copaci. Din terenul agricol, 4,6% este folosit pentru culturi agricole, 12,9% sunt pășuni, iar 22,9% sunt pășuni alpine. Întregul fond hidrografic al comunei este format din ape curgătoare.

Localitatea Gruyères este situată la 810 m deasupra nivelului mării, la 4,5 km sud-sud-est de capitala districtului, Bulle. Orașul istoric este amplasat în vârful unui deal izolat de la nord de Alpi, în Prealpii Fribourgois, la poalele muntelui Moléson. De asemenea, este locul unde râul Saane/Sarine părăsește Alpii Fribourgois.

Teritoriul comunei cuprinde o secțiune din valea râului Saane/Sarine și din Alpii Fribourgois. Partea centrală a zonei este alcătuită din câmpii aluviale (la 690 m deasupra nivelului mării) situate în apropierea Alpilor, între Gruyères și Broc, de unde dealul pe care se află Gruyères se ridică la 828 m deasupra nivelului mării. Dinspre vest, pârâul Trême se varsă în Saane. La est de Saane, teritoriul comunei se încheie într-un colț restrâns, delimitat de culmile munților Dent de Broc (1 829 m deasupra nivelului mării) la nord și Dent du Chamois (1 830 m deasupra nivelului mării) la sud, întinzându-se până la valea Motélon. Cele două vârfuri, împreună cu șaua dintre ele, reprezintă un subiect fotografic popular pentru peisajele din Gruyères.

La sud-vest de Gruyères, comuna cuprinde cea mai mare parte a bazinului hidrografic al pârâului Albeuve, care izvorăște de pe versanții Muntelui Moléson. Vârful Muntelui Moléson este cel mai înalt punct al comunei, atingând o altitudine de 2 002 m deasupra nivelului mării. La vest de Moléson, versantul drept, împădurit dens, al râului Trême și terasa La Part Dieu aparțin de Gruyères.

Comuna Gruyères cuprinde, de asemenea, satele Épagny (la 715 m deasupra nivelului mării), situat la nord, și Pringy (la 750 m deasupra nivelului mării), situat la vest de dealul pe care se află orașul. De asemenea, include micul sat Saussivue (la 710 m deasupra nivelului mării), situat la sud, așezarea de vacanță Moléson-Village (la 1 132 m deasupra nivelului mării), aflată în valea pârâului Albeuve, la poalele Muntelui Moléson, precum și mai multe ferme izolate.

Comune limitrofe

Istoric În Épagny au fost descoperite morminte din epocile Hallstatt și La Tène (325–250 î.Hr.), precum și alte urme din Epoca Bronzului. De asemenea, în apropiere au fost găsite ruinele unei vile romane din secolele II–III d.Hr. și un cimitir din Evul Mediu Timpuriu. O așezare romană a fost amplasată probabil pe un deal din Gruyères.

Gruyères se află în mijlocul dealurilor prealpine verzi din Fribourg. Castelul domină orașul medieval. Gruerius, legendarul fondator al localității Gruyères, a capturat un cocostârc (în franceză: „grue”) și l-a ales drept animal heraldic, inspirând astfel numele orașului. În ciuda importanței Casei de Gruyères, începuturile acesteia rămân destul de misterioase. Gruyères este menționat pentru prima dată în jurul anilor 1138–1139 ca de Grueri. Orașul s-a dezvoltat sub castel, pe care contele de Gruyères îl construise în vârful dealului pentru a controla valea superioară a râului Saane. Până în anii 1195–1196, a devenit un oraș-târg, având o stradă principală centrală și ziduri de apărare. Localitatea s-a dezvoltat separat de castel. În 1397, contele Rudolf al IV-lea de Gruyères a confirmat o cartă urbană mai veche, bazată pe modelul orașului Moudon.

La 22 iunie 1476, Gruyères a participat la Bătălia de la Murten împotriva lui Carol Temerarul, duce de Burgundia. Cu ajutorul Confederației Elvețiene, armata burgundă a fost înfrântă, iar trupele au capturat trei mantii ale Ordinului Lânei de Aur care i-au aparținut lui Carol Temerarul, inclusiv una cu însemnizarile lui Filip cel Bun, tatăl său. În momentul bătăliei, acesta aniversa comemorarea morții tatălui său.

Biserica parohială din Gruyères a aparținut inițial parohiei Bulle. Contele Rudolf al III-lea le-a permis satele de pe malul stâng al râului Saane să construiască Biserica Sfântul Teodul. Atunci când a fost sfințită, în 1254, a devenit biserica parohială a noii parohii Gruyères. Conții de Gruyères au fost înmormântați sub altarul Sfântului Mihail din biserică. Aceasta a fost distrusă în mare parte în 1670 și din nou în 1856 în urma unor incendii, rămânând neafectate doar corul și turnul. Biserica renovată a fost sfințită în 1860. Pe lângă biserica parohială, conții aveau Capela Sfântul Ioan Botezătorul în castel, care adăpostește două vitralii datând de la sfârșitul secolului al XV-lea. Capela Sfântul Moritz din vechiul spital a fost construită odată cu acesta, în 1431. Chapelle du Berceau a fost construită în 1612, în urma unei epidemii de ciumă care a făcut 140 de victime.

În timpul Războiului de Treizeci de Ani, călugărițele de la mănăstirile Sfântul Bernard și Ordinul Vizitației s-au refugiat din Besançon și Dole pentru a se stabili la Gruyères. Acestea din urmă au rămas în oraș între 1639 și 1651 și au condus o școală privată. Începând din secolul al XV-lea, în oraș s-a deschis o școală primară, care era destinată în principal băieților. O școală secundară a fost deschisă în oraș în secolul al XX-lea, dar s-a mutat la Bulle în 1973. Gruyères a avut un azil pentru bolnavi de ciumă, menționat pentru prima dată în 1341. Spitalul orașului a fost fondat la jumătatea secolului al XV-lea și a rămas în funcțiune până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. O latură a clădirii spitalului a adăpostit școala primară până în 1988, fiind ulterior renovată și transformată în cămin de bătrâni. Între 1891 și 1925, surorile din Ordinul Ingenbohl au condus Institutul pentru Surdo-muți „Saint-Joseph” din Gruyères. În 1925, acesta s-a mutat la Fribourg.

În perioada cuprinsă între secolele al XI-lea și al XVI-lea sunt consemnați nouăsprezece conți. Ultimul dintre aceștia, Michel, s-a confruntat cu probleme financiare aproape toată viața, sfârșind prin a intra în faliment în 1554. Creditorii săi, cantoanele Fribourg și Berna, și-au împărțit comitatul. Între 1555 și 1798, castelul a devenit reședința administratotilor, iar ulterior a prefecților trimiși de Fribourg. În 1849, castelul a fost scos la vânzare și cumpărat de familiile Bovy și Balland, care locuiau în castel în timpul verii și l-au restaurat cu ajutorul prietenilor lor pictori. Castelul a fost apoi răscumpărat de cantonul Fribourg în 1938, transformat în muzeu și deschis publicului. Din 1993, o fundație se ocupă de conservarea și punerea în valoare a clădirii și a colecției.

Demografie Comuna Gruyères avea o populație de 2 205 locuitori (în decembrie 2020). Conform datelor din 2000, cea mai mare parte a populației vorbește limba franceză ca primă limbă (1 398 de persoane, adică 90,4%), germana este a doua cea mai comună (60 de persoane, adică 3,9%), iar portugheza ocupă locul al treilea (18 persoane, adică 1,2%). De asemenea, există 7 persoane care vorbesc italiana și 2 persoane care vorbesc limba retoromană.

Evoluția populației:

Religie Conform recensământului din 2000, 1 261 de persoane (81,6%) erau romano-catolice, în timp ce 92 de persoane (6,0%) aparțineau Bisericii Evanghelice Reformate Elvețiene. Din restul populației, 10 membri aparțineau unei biserici ortodoxe (aproximativ 0,65%), iar 43 de persoane (aproximativ 2,78%) aparțineau unei alte biserici creștine. Au existat 2 persoane (aproximativ 0,13%) de confesiune mozaică și 32 de persoane (aproximativ 2,07%) de religie islamică. O persoană aparținea altei biserici. 74 de persoane (aproximativ 4,79%) nu aparțineau niciunei biserici, erau agnostice sau atee, iar 51 de persoane (aproximativ 3,30%) nu au răspuns la întrebare.

Bunuri culturale de importanță națională Castelul Gruyères, Castelul Saint-Germain, fortificațiile orașului, Grange du Laviau, clădirea de la adresa Rue du Bourg nr. 7, clădirea de la Rue du Bourg nr. 39 și casa numită „de Chalamala” de la Rue du Bourg nr. 47 sunt clasificate drept bunuri culturale elvețiene de importanță națională. Fosta mănăstire cartusiană La Part-Dieu, întregul sat Gruyères și zona La Part-Dieu fac parte din Inventarul siturilor elvețiene de patrimoniu.

Galerie de imagini

Turism Brânza Gruyère este un factor important în susținerea turismului din regiune. O atracție turistică majoră o constituie orașul medieval Gruyères, împreună cu castelul său, care adăpostește un muzeu regional și un muzeu de artă. În incinta castelului se desfășoară activități culturale (concerte, teatru). În Pringy există o fabrică de brânză deschisă vizitatorilor. În apropiere se află Muntele Moléson, un masiv potrivit pentru drumeții montane, iar pentru cei mai puțin antrenați există o telecabină către vârf, care a fost reconstruită în 1998. Stațiunea Moléson-Village deservește atât turismul de vară, cât și pe cel de iarnă.

În 1998, pictorul, sculptorul și scenograful suprarealist elvețian H. R. Giger a achiziționat Castelul Saint-Germain, care adăpostește în prezent Muzeul și Barul H. R. Giger, un spațiu expozițional permanent dedicat operei sale și o populară destinație turistică. Lângă acesta se află un muzeu care adăpostește antichități din Tibet.

Obiective turistice principale Castelul a fost construit între 1270 și 1282 în conformitate cu planul pătrat tipic fortificațiilor din Savoia. Sfârșitul secolului al XV-lea se remarcă drept epoca de aur din istoria conților. În 1476, contele Louis a luat parte la Războiul Burgundiei de partea confederaților. În urma acestei fapte de vitejie, au fost întreprinse lucrări de modernizare. Amenajarea esplanadei cu capela sa, scara spiralată din curte și transformarea clădirii principale datează din acea perioadă. Astfel, castelul pierde aspectul de fortăreață, transformându-se într-o reședință nobiliară. Interioarele baroce amintesc de perioada în care acolo au locuit administratorii trimiși de Fribourg. Peisajele romantice au fost pictate la mijlocul secolului al XIX-lea de Jean-Baptiste Camille Corot, și alți artiști.

Note

Referințe

Vezi și Listă de localități din cantonul Fribourg

Legături externe

Categorie:Localități din cantonul Fribourg Categorie:Comune din cantonul Fribourg