Mariana Marin (n. 10 februarie 1956, București – d. 31 martie 2003In memoriam Mariana Marin , România literară - anul 2003, numărul 14, accesat la 20 ianuarie 2014) a fost o poetă din România din „generația literară '80” (Generația în blugi).
Scurtă biografie
S-a născut în București fiind fiica lui Anghel Marin, tehnician, și a Ioanei (născută Iscru). În perioada 1971-1975 a urmat cursurile Liceului „I. Neculce” din capitală și ulterior Facultatea de Litere (secția română-engleză) a Universității din București pe care a absolvit-o în 1980. Este considerată a face parte din "generația 80". în perioada studenției, a fost un membru activ al Cenaclului de Luni, condus de criticul literar și profesorul Nicolae Manolescu și a publicat în volumul colectiv, editat de acesta, Cinci (1982).
Criticul Nicolae Manolescu, afirmăNicolae Manolescu, Istoria literaturii române pe înțelesul celor care citesc, p. 312: Versurile ei sunt croite din materialul liricii tragice a marilor doamne ale poeziei moderne, printre care își găsește locul nefericita iubită a lui Eminescu, evocată, laolaltă cu urmașele ei din secolul XX, într-o splendidă Elegie : „Mutilarea artistului în tinerețe la minus 15 grade./ Nici cazul Sylviei Plath nu e posibil/ nici frânghia Veronicăi Micle nu are săpun./ Din când în când amintirea stinsă a Țvetaevei/ tăcerea în care se îneacă Ahmatova/ și mizeria, sărăcia acelui Ierusalim/ din care Else ma cheamă.”
După absolvirea facultății a lucrat ca profesor la Borcea, Drajna și Gruiu, jud. Călărași (1980-1983), profesor suplinitor la București, apoi bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară din același oraș (1986-1988). În 1976 a debutat cu versuri în revista Convingeri comuniste și editorial, în 1981, cu volumul Un război de o sută de ani. După anul 1989 aceasta beneficiază de o bursă la Paris, urmând apoi să lucreze la Muzeul Literaturii Române din București.
Poeziile ei sunt traduse în limba franceză și e prezentă în reviste și antologii din Marea Britanie, Germania, SUA, Suedia, Ungaria și Polonia.
Contribuții literare A colaborat la revistele Echinox, Dialog, Amfiteatru, România literară,Vatra,Transilvania,Viața Românească, Contrapunct, Adevărul literar și artistic, Euphorion.
Volume de versuri publicate
Un război de o sută de ani, Editura Albatros, 1981; Editura AXA, Botoșani, 2001; Cinci (alături de Alexandru Mușina, Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter), cu ilustrații de Tudor Jebeleanu; Editura Litera, 1982; Aripa secretă, Editura Cartea Românească, 1986; Atelierele (1980-1984), Editura Cartea Românească, 1990; Ia-ți boarfele și mișcă, interviu realizat cu Oana Orlea, Editura Cartea Românească, 1992; Mutilarea artistului la tinerețe, Editura Muzeul Literaturii Române, 1999; Zestrea de aur (antologie), Editura Muzeului Literaturii Române; prefață de C. Rogozanu, 2002
Cărți traduse în franceză
"Au Carrefour des grandes routes commerciales" ediție bilingvă, EST-Samuel Tastet Editeur, traducere din limba română de Sébastien Reichmann, 1989 "Les Ateliers", ediție bilingvă, EST-Samuel Tastet Editeur, traducere din limba română de Alain Paruit, 1992.
Premii
Premiul Uniunii Scriitorilor (debut-1981, 1999); Premiul de poezie al orașului Slobozia, 1991; Premiul ASPRO (1999) pentru Mutilarea artistului la tinerețe; Premiul special "Virgil Mazilescu" (2001).
Note
Legături externe
In memoriam Mariana Marin, Observator cultural - numărul 164, aprilie 2003 Planete culturale, Formula AS - anul 2003, numărul 561
Interviuri
„Cuvintele atrag realitatea“. Interviu cu Mariana MARIN, Svetlana Cârstean, Observator cultural - numărul 89, noiembrie 2001 In memoriam Mariana Marin, Observator cultural - numărul 164, aprilie 2003
Categorie:Nașteri în 1956 Categorie:Nașteri pe 10 februarie Categorie:Decese în 2003 Categorie:Decese pe 31 martie Categorie:Absolvenți ai Facultății de Litere din București Categorie:Absolvenți ai Universității din București Categorie:Autori români Categorie:Bucureșteni Categorie:Poeți optzeciști Categorie:Poeți români din secolul al XX-lea Categorie:Scriitoare române Categorie:Poete române