Marian Teofan Dragoș Munteanu (n. 19 iunie 1962, comuna Grădiștea, Giurgiu) este un etnolog, profesor și activist politic român contemporan. A generat nenumărate controverse datorită poziției pro-legionare, colaborării cu Securitatea și, ca susținător al intereselor Rusiei în România.
Familia 120px|right|thumb|Teofan Munteanu Marian Munteanu s-a născut într-o familie de intelectuali cu rădăcini moldave și aromâne. Tatăl său, Vladimir Munteanu (1930-1992), de profesie inginer, era originar din sudul Basarabiei (Chilia Nouă, județul Ismail), iar mama, Maria Munteanu, profesoară de limba română, este născută în 1940, în Piatra Neamț, județul Neamț, fiind descendentă, pe linie maternă, a unei vechi familii de origine aromână (Moga).
Bunicul său pe linie paternă, Teofan Munteanu (1905 - 1957), învățător și ofițer al armatei române, a fost deținut politic (1940-1956) în lagărele de concentrare de la Vorkuta și Norilsk (Siberia).
Bunicii și părinții săi nu au activat în vreun partid politic înainte de 1989.
Studii Marian Munteanu a absolvit Liceul de filologie-istorie „Școala Centrală“ București și apoi Facultatea de Litere a Universității din București, specializarea română-portugheză (1991).
Marian Munteanu a ucenicit, în tinerețe, în preajma gânditorului Petre Țuțea.Alex. Stefănescu, Petre Tutea , www.tutea.ro ● Claudiu Târziu, Prietenii platite cu 13 ani de gherlă, Cotidianul, 18.10.2006 – interviu cu scriitorul Marcel Petrișor ● Ioana Diaconescu, Scriitori în Arhiva CNSAS - Petre Țuțea în încercuirea Securității, România literară, Nr. 51, 28.12.2007-03.01.2008 ● Carmen Dragomir, Pentru urechile securiștilor, Petre Țuțea îi înjura pe denigratorii lui Ceaușescu - articol publicat în Jurnalul Național, 18.02.2009.
A beneficiat de îndrumarea profesorilor George Munteanu, Ernest Bernea, Dumitru Stăniloae și Mihai Pop, iar titlul de doctor în filologie l-a obținut sub conducerea științifică a profesorului Silviu Angelescu.
În 1993 efectuează un stagiu de specializare în științe politice și guvernamentale la Washington, SUA, ca bursier al Național Forum Foundation (Admiral Jeremiah Denton Foundation).
În 2005 devine Doctor al Universității din București, specializarea etnologie și folclor (magna cum laude, 2005),Diploma de doctor emisă de Universitatea din București. cu teza “Folclorul detenției – Ideea de libertate în cultura tradițională românească”.
Activitate profesională și științifică Marian Munteanu a desfășurat activități de cercetare etnologică și folcloristică în regiunile Suceava, Neamț, Hunedoara, Timoc, Făgăraș, Vrancea – în ultimele două, în colective aflate sub coordonarea profesorului Mihai Pop.Traian Călin Uba, Cine este Marian Munteanu, anchetă publicată în cotidianul România liberă, 25-27.07.1990. Mărturii ale unor colegi (Mugur Vasiliu, Mihai Moțoc ș.a.) și profesori: George Frâncu, George Munteanu, Octav Păun, Emanuel Vasiliu ș.a.
Din 1999 Marian Munteanu predă cursuri de etnologie, antropologie, folclor și istoria religiilor la Facultatea de Litere a Universității din București, în calitate de profesor asociat.
Este membru al Asociației de Științe Etnologice din România (ASER) și editor al revistei de etnologie CERC (Cercetări Etnologice Românești Contemporane).
De-a lungul timpului a lucrat ca expert în resurse umane și management la diferite firme de consultanță precum și în domeniul editorial.
Activitate civică Rezistența anticomunistă (1985-1989) În ultimii ani ai regimului comunist inițiază activități de rezistență activă anticomunistă. Organizează grupuri de tineri, promovând, în special în mediile studențești, valori și repere culturale românești interzise sau marginalizate în timpul regimului comunist.Marin Marian, Mariane, Dreptatea, 07.07.1990 Frecventează unul din cele mai prestigioase grupuri intelectuale din acea vreme, constituit în jurul filosofului Petre Țuțea,Carmen Dragomir, Țuțea și grupul de disidență - articol publicat în Jurnalul Național, nr. 4916, 22.01.2009 redutabil oponent al regimului comunist. Este apropiat de personalități culturale ca Ioan Alexandru,Victor Negară, Precizări…, Christliche Europa für Kunst - Kultur - Social und Politik. Dialog intercultural Româno-German, 10.08.2006. Dumitru Stăniloae, Ernest Bernea, George Munteanu ș.a.
Organizează dezbateri și colocvii, promovând teme și subiecte din operele unor autori interziși sau cenzurați în perioada comunistă: Nicolae Iorga, Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Dumitru Stăniloae, Ernest Bernea, Emil Cioran, Petre Țuțea ș.a. În anii 1988-1989 este arestat și interogat în mai multe rânduri, fiind învinuit de „propagandă creștină, ostilă ideologiei marxist-leniniste“, principala acuzație fiind aceea de discipol al gânditorului Petre Țuțea.Claudiu Târziu, Prietenii plătite cu 13 ani de gherlă, Cotidianul, 18.10.2006 – Interviu cu scriitorul Marcel Petrișor ● Ioana Diaconescu, Scriitori în Arhiva CNSAS - Petre Țuțea în încercuirea Securității , România literară, Nr. 51, 28.12.2007 – 03.01.2008 ● Ion Coja, Marele Manipulator și asasinarea lui Culianu, Ceaușescu, Iorga, cap. VII. În pofida presiunilor și amenințărilor, refuză să colaboreze cu securitatea și nu semnează nici un angajament de acest tip.Colaborarea lui Iliescu cu Securitatea va rămâne o enigmă, Ziarul de Iași, 22.11.2000 (declarație a unuia din studenții arestați de securitate pentru relația cu Petre Țuțea).
În cotidianul „Evenimentul Zilei” din 13 aprilie 2016 se arată că, în 1999, cotidianul „Atac la Persoană” a publicat pe prima pagină în facsimil acordul de colaborare semnat de Munteanu cu Securitatea în septembrie 1988.MEMORIA EVZ. Marian Munteanu, candidatul PNL la Primăria Capitalei, a condus un partid în care era proslăvit Corneliu Zelea Codreanu și se intona "Sfântă Tinerețe Legionară', 13 aprilie 2016, Dodo Romniceanu, Evenimentul zilei, accesat la 8 iunie 2016EXCLUSIV Marian Munteanu, sursa „Ioan” a Securității: liderul „golanilor” din Piața Universității urmărea profesori și studenți străini. S-a lepădat și de Țuțea, 7 iunie 2016, Ramona Ursu, Adevărul, accesat la 8 iunie 2016Cum s-a dezis Marian Munteanu de Țuțea și de „ideile lui nocive”. Spovedania completă în fața „săgeților” lui Ceaușescu, 8 iunie 2016, Ramona Ursu, Adevărul, accesat la 8 iunie 2016
Revoluția din Decembrie 1989
A participat la Revoluția română din 1989, în București.
A fost unul dintre primii membri ai Asociației “21 Decembrie”,Legitimația de membru al Asociatiei 21 Decembrie. alături de Lucian Mihai, Dragoș Pâslaru s.a., participanți activi în prima zi a Revoluției din Decembrie 1989 în București. Nu este implicat în nici un fel în actuala activitate a asociației cu acest nume, a cărei componență (și, mai ales, reprezentare publică) diferă radical de asociația constituită în Decembrie 1989.
Nu a acceptat și nu deține “certificat de revoluționar”, declarându-și public dezacordul față de practica autorităților post-decembriste de a acorda privilegiiGelu Ispas, Figură marcantă a tragicelor evenimente de acum patru ani, Marian Munteanu declară…, Libertatea, nr. 1349, 14.06.1994: “[Marian Munteanu] a declarat că modul în care procedează anumite asociații de revoluționari e de natură să compromită «lucrurile frumoase care s-au petrecut în Decembrie». «Am fost indignat că unii oameni au solicitat privilegii pentru motivul că au luptat», a declarat [Marian Munteanu], precizând că, personal, nu posedă o asemenea diplomă, pe care o consideră «o rușine» de care l-a ferit Dumnezeu.” unui număr mare de persoane ca “recompensă” pentru participarea (de multe ori incertă)Simona Fica, Roxana Orcea, Revolutia șpăgii, Ziarul, 29.03.2008 ● Încă 800 de revoluționari, Evenimentul zilei, 19.12.2006 ● Adrian Popescu, Revolutionarul-infractor "Falconetti" - saltat de politistii brasoveni chiar sub ochii ziaristilor, Adevărul, 29.07.2004 la revolta populară din decembrie 1989.
Liga Studenților (1989-1991)
În 23 decembrie 1989 înființează asociația națională “Liga Studenților”, al cărei președinte a fost până la terminarea studiilor (1991).
Din martie 1991 este președinte de onoare al Ligii Studenților.Liga Studenților , Repere cronologice.
Piața Universității (1990) A fost inițiatorul și coordonatorul demonstrației studențești din Piața Universității, căreia i-a imprimat un caracter pașnic, non-violent,Romulus Cristea, Studenții și Piața Universității - articol publicat în „România liberă”, 10.05.2006 ● Taina Duțescu-Coliban, Nu Marian Munteanu trebuie judecat, Phoenix, 9-15.07.1990. Marian Munteanu fiind principalul promotor al non-violenței ca atitudine civică în România postdecembristă.Dora Mezdrea, Cazul Marian Munteanu, Dreptatea, nr. 129, 13.07.1990 ● George Achim, Un crucificat, Dreptatea nr. 140, 26.07.1990. A fost cel mai proeminent lider al protestelor anti-comuniste din 1990, terminate în mod violent prin intervenția minerilor sub guvernarea lui Petre Roman și președintia lui Ion Iliescu.
Cu privire la Piața Universității scriitorul Eugen Ionesco declara: “Deșteaptă-te Române este un cântec vechi, însă adevărata deșteptare s-a produs acum. Cred că tinerii din Piața Universității, cu Marian Munteanu în frunte, sunt adevărații eroi. Au vrut libertate și o vor încă, au vrut sinceritate. N-au spus decât adevărul. Ei sunt, cum zice francezul, «en quete de la liberté», în căutarea libertății și au s-o găsească. Eu sunt alături de ei. Am spus de multe ori că uitasem de România de-atâta vreme de când sunt aici; acum însă mi-am recâștigat o inimă de român… Acolo, în România, n-au «jucat», acolo oamenii au trăit și au murit. Și mai știu că în Piață nu s-a propagat violența, ci dimpotrivă. Marian Munteanu a cerut discuții libere, adevăr.”Gheorghe Dumbrăveanu (redactor coordonator), Piața Universității, R.A. Imprimeria Coresi, București – antologie de interviuri și reportaje, p.100-101.