Ioana Vlasiu (n. 31 mai 1943, Sibiu - d. 26 martie 2026, București) a fost un istoric și critic de artă, fiica sculptorului și scriitorului Ion Vlasiu și a Marinei Vlasiu.
A deținut titlul de cercetător principal gradul I, la Institutul de Istoria Artei „George Oprescu” al Academiei Române și doctor în istoria artei.
Educație A absolvit în 1966 Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, Secția de istoria și teoria artei.
Activitate După absolvire a lucrat la Institutul de Istoria Artei „George Oprescu”, unde a îndeplinit între 1990-1995 funcția de director adjunct.
A făcut parte din Consiliul Științific al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”.Revista de Artă și Istoria Artei, nr. 3, Muzeul Municipiului București, 2020
A fost membră a Fundației Al. Tzigara-Samurcaș.
A fost membră a Comitetului de redacție al Revue Roumaine d'Histoire de l'Art. Série Beaux-Arts în secția de critică a Uniunii Artiștilor Plastici din România și AICA (Association internationale des critiques d’art). A fost primul editor pentru România al RIHA Journal. S-a aflat la conducerea Sectorului Arte vizuale și arhitectură – perioada modernă din 1990 până în 2015.
A predat în calitate de profesor invitat la Universitatea de Artă București cursul de Istoria artei românești moderne (1990, 1995, 1997, 1999, 2001).
În 2018 a fost curator al retrospectivei Octav Grigorescu/Georgeta Năpăruș la Muzeul Național de Artă Contemporană din București, împreună cu Magda Cârneci.
A coordonat Dicționarul sculptorilor din România. Secolele XIX-XX (Editura Academiei Române, 2011-2012) și proiectul CNCS Sfântul din Montparnasse, de la document la mit. O sută de ani de exegeză brâncușiană (2012-2014).
A fost director-responsabil din partea IIA al proiectelor Studiu asupra simbolurilor fundamentale de comunicare vizuală (2003-2005) și CyberMuzeu al Universităților de Artă din România (2005-2007).
În perioada anilor '70-'80 a efectuat stagii în Polonia, URSS, R.D. Germană, Cehoslovacia (prin Academia Română sau prin Uniunea Artiștilor Plastici).
În anul 1993 a obținut o bursă la Collegium Budapest, Institute for Advanced Study, iar în anul 1994 bursa Fundației Paul J. Getty, din SUA.
Colocvii și expoziții internaționale În 1992 a inițiat colocviul internațional Artă și ideologie în Europa centrală și de est, la Institutul de Istoria Artei, Academia Româna și IREX.
În 2009 a fost coorganizatoare a expoziției Culorile avangardei. Arta în România. 1910-1950, Lisabona, Muzeul de artă modernă
În 2007 a fost implicată în organizarea colocviului internațional Symbolist Themes and Motifs in European Art around 1900, Institutul de Istoria Artei
În 2001 a fost membră în comitetul de organizare a colocviului Mémoire sculptée de l’Europe, Strasbourg și s-a implicat în organizarea simpozionului internațional Brancusi at his Zenith. And what next?
A organizat colocvii în cadrul Institului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”:
Viitorismul azi. O sută de ani de la lansarea manifestului futurist (2009) Nicolae Grigorescu și modernitatea (2007) Ultimul clasic. Centenar Gheorghe Anghel (2004) 3 ipostaze ale modernității, 3 aniversări: Victor Brauner, Alexandru Ciucurencu, Octav Grigorescu (2003)
Opere
Cărți de autor
Vasile Popescu (monografie), Editura Meridiane, București, 1971 Dimitrie Ghiață (monografie), Editura Meridiane, București, 1985 Anii ’20, tradiția și pictura românească, Editura Meridiane, București, 2000 Milița Petrașcu (monografie), Editura ARC, Chișinău, 2004
Volume colective Este autoare în cadrul volumelor:
Arta populară a aromânilor din Dobrogea (Editura Meridiane, 1979) Látvány és gondolat [Viziune și gând], coord. Gh. Vida (Editura Kriterion, București,1991) Constantin Brâncuși: destinul postum, coord. Silviu Angelescu (București, 2002) Noi studii ale avangardei, coord. Călin Stegeran (Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2006) Istoria românilor. Vol. IX: România în anii 1940-1947, coord. Dinu C. Giurescu (Editura Enciclopedică, București, 2008) Centenarul femeilor din arta românească, vol. 2 (Editura PostModernism Museum, 2018) Artiste uitate din România: cercetări și studii despre contribuția femeilor la istoria artei românești (Editura PostModernism Museum, 2021)
Enciclopedii, dicționare, bibliografii A colaborat cu articole de sinteză despre arta românească și despre artiști români în:
RILA (International Repertory of the Literature of Art), Sterling and Francine Clark Art Institute, Williamstown, Mass. Bibliographie zur kunstgeschichtlichen Literatur în ost- und südosteuropäischen Zeitschriften, München, Zentralinstitut fur Kunstgeschichte, 1974-1978; 1990-1993 Thieme-Becker, în prezent Saur Allgemeines Künstlerlexikon, K.G. Saur Verlag, Leipzig, 1980-2008 – 70 fișe Grove Dictionary of Art, Macmillan Publishers, London, 1996 Encyclopedia of Eastern Europe. From the Congress of Vienna to the Fall of Communism. Edited by Richard Frucht, New York and London, 2000 Enciclopedia artiștilor români contemporani, Editura Arc 2000, București, 2000 Dicționarul artelor spațiale, Editura Meta, București
Ediții îngrijite
Theodor Enescu, Scrieri despre artă. vol. I Luchian și spiritul modern în pictura românească și vol. II Artă și context cultural în primele trei decenii ale sec. XX, ediție îngrijită de Ioana Vlasiu, Editura Meridiane, 2000-2003
Studii și articole publicate
Experiența poloneză, în Arta, nr. 6, 1970 Sur l’évolution contemporaine de l’art monumental roumain, în Revue Roumaine d’Histoire de l’Art, vol. XI, 1974 Fragen der zeitgenossischen rumänischen Monumentalkunst, în Deutsch-Rumänisches Colloquium junger Historiker, Kulturhistoriker und Zeitgeschichtler, Eigenverlag der Südosteuropa Gesellschaft, München, 1974 Reflecții asupra limbajului plastic în desenul lui Octav Grigorescu, în Studii și cercetări de istoria artei, tom 23, 1976 Catul Bogdan – între virtuozitate și poezie, în Arta, nr. 6, 1977 Momente din evoluția contemporană a sculpturii monumentale din România, în Studii și cercetări de istoria artei, tom 25, 1978 Sculptura modernă și conceptul de monument, în Studiul 2, decembrie 1981 (catalog) Brâncuși și tema sărutului, în Arta, nr. 7, 1981 La Peinture des années 20 et les débats autour du concept de tradition, I, II, în Revue Roumaine d’Histoire de l’Art, tome XIX, 1982; tome XXI, 1984 La Dobroudja: permanence d’un espace dans la peinture roumaine, în Revue des études du Sud-Est européen, tome XXII, no. 1, 1984 Vasile Popescu - un criteriu, în Arta, nr. 12, 1984 Tonitza și „lumea celor umili”, în Memoriile Secției de științe filologice, literatură și artă, 1986, vol. VIII Paciurea și limitele criticii, în Arta, nr. 3, 1987 Noul clasicism al anilor '20 sau echivocul sincronismului, în Studii și cercetări de istoria artei, tom 34, 1987 Cornel Medrea. Prezența sculpturii, în Arta, no. 3, 1988 Brancusi et l’avant-garde roumaine dans les revues tchèques de l’entre-deux-guerres, în Revue Roumaine d’Histoire de l’Art, tome XXVII, 1991 „Extazul realității vii, trăite…”. Un pictor uitat: Constantin Pantelimon, în Arta, nr. 3, 1988 Paciurea, Eminescu și himerele, în Arta, nr. 5, 1989 Însemnări despre avangarda românească, în Arta, nr. 6-8, 1990 Paciurea, le monument d’Eminescu et Rodin, în Revue Roumaine d’Histoire de l’Art, tome XXVII, 1991 Brâncuși și filmul, în Cinema, nr. 4, aprilie 1990 Provocările lui Mircea Spătaru, în Luceafărul, 9 mai 1990 George Apostu și “resculpturalizarea” sculpturii, în Viața românească, nr. 1, 1991 110 ani de la nașterea lui G. Oprescu. G. Oprescu cronicar de artă, în Studii și cercetări de istoria artei, tom 39, 1992 La Fortune des idées constructivistes dans l’art roumain des années 20: l’integralisme, în Bucharest în the 1920s-1940s between Avant-Garde and Modernism, Bucharest, 1994 L’Exégèse de Brancusi et le symbolisme, în Revue Roumaine d’Histoire de l’Art, tome XXXII, 1995 Notizen zur rumänischen Avangarde, în Problemi na iskustvo, Sofia, no. 1, 1996 Din nou despre Rugăciunea lui Brâncuși. Argumente noi pentru o teză veche, în Caiete critice, no. 1-2, 1997 Pallady și “nevăzutele simboluri”, în Colocviul Pallady. Muzeul național de artă, București, 1997 Le Futurisme en Roumanie avant la première guerre mondiale, în Ligeia (Paris), 1997, no. 21-22-23-24, Octobre 1997/Juin 1998, p. 172-181 Accepții ale conceptului de futurism în critica de artă românească înainte de primul război mondial, în Studii și cercetări de istoria artei, tom 44, 1997 Un expresionist transilvănean – pictorul Eugen Gâscă, în Vatra, nr. 11, 1998 Strategies of Professional Integration: the All-Women Exhibitions Bucharest 1916-1927, în Actele Conferinței Internaționale Antropologia secolului XXI, 1999 Modernitate și feminism în arta românească la începutul de secol: expozițiile artistelor pictori și sculptori. 1916-1927, în Artelier, nr. 5, 1999-2000 Histoire, vandalisme et monuments publiques en Roumanie des derniers 50 ans, în Le Patrimoine Culturel National. Colloque International, Bucarest 2000. Ioan Andreescu și miturile criticii de artă interbelice, în Academica, nr. 5, 2000 Andrei Cădere, un artist rătăcitor, în Caietele Meta, nr. 4, 2000 Arta românească și istoria ei la Galeria Națională, în România literară, nr. 26, 2001 Brancusi and his disciples. An Insight în Brancusi’s Pedagogy, în Brancusi at his Zenith. And what next? - International Symposium, Bucharest, 2001 Bucharest în the 20s and the avant-garde movement, în Central European Avant-Gardes: Exchange and Transformation, 1910-1930. Los Angeles County Museum of Art, 2002, The MIT Press. Catalogue of the exhibition staged in Los Angeles, Berlin and Munich în 2002-2003. Henri Focillon et son expérience roumaine, în Histoire de l’art (Paris), No. 50, Juin, 2002. Strategies of Integration în the Artistic Milieu: the All-Women Exhibitions, Bucharest, 1916-1927, în Art Studies Quarterly, No. 4, 2002 Inauguration de la Galerie d’art roumain moderne, Musée National d’Art de la Roumanie, în Revue Roumaine d’Histoire de l’Art, tome XXXVIII, 2001 Bucharest în the 20s, în Avant-Garde în Central Europe, Los Angeles County Museum, March-May 2002. Haus der Kunst, München (Catalogue) Contribution to Between worlds. A Sourcebook of Central European Avant-Gardes, 1910-1930. Los Angeles County Museum, The MIT Press, ed. by Timothy O. Benson and Eva Forgacs, 2002. Henri Focillon et son expérience roumaine, în Histoire de l’art, Regards exterieurs, No. 50, Juin, 2002, p. 139-146 L’art roumain moderne et ses relations européennes dans les écrits de Theodor Enescu, în Revue Roumaine d’Histoire de l’Art, 2002/2003, p.159-162 L’Expérience roumaine, în La vie des formes. Henri Focillon et les arts, Musée des Beaux-arts de Lyon et Fondation de France, 2004, p. 231-241 The Cult of Friendship and the Art of Portrait: Milița Petrașcu, în Sud-Est Cultural, nr. 1, 2005, p. 113-118 De nouveau sur La Prière de Brancusi: arguments nouveaux pour une thèse ancienne, în Ligeia (Paris), Nr. 57-58-59-60, Janvier-Juin 2005 Learning with Bourdelle: Romanian students of Emile Antoine Bourdelle, în Centropa (New-York), Vol. 6, Nr. 2, May 2006, p. 104-113 Les élèves roumains d’Antoine Bourdelle, în catalogul Antoine Bourdelle (1861–1929) passeur de la modernité. Bucarest – Paris, une amitié franco-roumaine, Musée national d’art de Roumanie, Bucarest / Musée Bourdelle, Paris, 2006, p. 145-167 Emile Antoine Bourdelle et la sculpture de l’entre-deux-guerres en Roumanie, în Influences françaises dans l’architecture et l’art de la Roumanie des XIXe et XXe siècles, Institutul Cultural Român, Bucarest, 2006, p. 125-145 Atelierul Miliței, în Apostrof, nr. 12, 2006 A Transilvanian expressionist – the painter Eugen Gasca, în Donația de grafică Eugen Gâscă (1908-1989), Editura Muzeului Național de Artă al României, București, 2007, p. 35-42.