Pădurea Lapiș este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip faunistic și forestier), situată în județul Sălaj, pe teritoriul administrativ al comunei Nușfalău.ProtectedPlanet.net Nature Reserve - Pădurea Lapiș - delimitarea ariei protejate
Geografie Rezervația naturală este situată la limita vestică a județului Sălaj cu județul Bihor, în apropierea râului Barcău, pe teritoriul sud-vestic al satului Nușfalău, ocupând teritoriul dintre satele Drighiu și Cosniciu de Jos, lângă drumul național DN1H, la 12 km. distanță de orașul Șimleu Silvaniei și 41,2 km. față de municipiul Zalău.
Descriere Pădurea Lapiș a fost declarată arie protejată prin Hotârârea de Guvern Nr.2151 din 30 noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone)Hotărârea de Guvern Nr.2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.38 din 12 ianuarie 2005, accesat la 15 aprilie 2012 și se întinde pe o suprafață de 430,40 hectareListă de arii protejate din județul Sălaj (suprafață, anul declarării, localizare, categorie IUCN) , accesat la 23 aprilie 2012 pe dealurile piemontanePiemontul reprezintă o formă de relief de la contactul unui munte cu o depresiune sau o câmpie din lunca Barcăului, în ținutul istoric al Țării Silvaniei. Rezervația se află în administrarea Direcției Silvice Zalău, în subordinea Ocolului Silvic Șimleu Silvaniei.
Aria naturală reprezintă o zonă cu păduri, luminișuri, iazuri și pajiști, cu floră și faună specifică Dealurilor Silvaniei, cu scop de protecție și conservare a biodiversității vegetale și animale din acest areal.Apmsj.anpm.ro - Agenția Națională pentru Protecția Mediului - Agenția pentru Protecția Mediului Sălaj , accesat la 15 aprilie 2012
Biodiversitate Pădurea Lapiș a fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice din nord-vestul Transilvaniei. 200px|thumb|left|Salcâm alb (Robinia pseudoacacia) Flora este constituită din specii arboricole de esență tare, printre care: stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora), tei pucios (Tilia cordata), gorun (Quercus patrea), stejar (Quercus robur), frasin comun (Fraxinus excelsior), cer (Quercus cerris), gârniță (Quercus frainetto), cireș (Prunus avium), salcâm alb (Robinia pseudoacacia), pin negru (Pinus nigra) sau pin de pădure (Pinus sylvestris).
La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice, dintre care: mierea ursului (Pulmonaria officinalis)Mierea ursului este o plantă foarte răspândită în România, cunoscută sub mai multe denumiri: țâța oii, cuscrișor, albăstrea, tutun de pădure, etc., rodul pământului (Arum maculatum), găinușe (Isopyrum thalictroides), brebenei (Corydalis solida), ciclamen (Cyclamen purpurascens)Cyclamen purpurascens este o specie floristică de primăvară ce vegetează în pădurile de fag și este cunoscută în unele zone sub denumirea populară de călugăr, rostopască (Chelidonium majus), talpa gâștii (Leonurus cardiaca), tătăneasă (Symphytum officinale), traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris), mărgică (Melica uniflora), păiuș (Festuca gigantea), păiuș roșu (Festuca rubra) sau firuță (Poa pratensis)Spontana.robustit.com - Specii din flora spontană a Românie , accesat la 15 aprilie 2012.
Rezervația naturală asigură condiții de viețuire mai multor mamifere și păsări, dintre care unele protejate la nivel european Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, accesat la 18 iulie 2014 sau aflate pe lista roșie a IUCN.
Specii de mamifere semnalate în arealul rezervației: cerb (Cervus elaphus), cerb lopătar (Dama dama), căprioară (Capreolus capreolus), jder de copac (Martes martes)Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Martes martes; accesat la 18 iulie 2014, hârciog (Cricetus cricetus), vulpe (Vulpes vulpes crucigera), mistreț (Sus scrofa) sau pisică sălbatică (Felis silvestris silvestris)Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Felis silvestris; accesat la 18 iulie 2014.
Specii de păsări: ciocănitoare pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), florinte (Carduelis chloris), fâsă de pădure (Anthus trivalis), ciuș (Otus scopus), pițigoi albastru (Parus caeruleus), corb (Corvus corax), presură galbenă (Emberiza citrinella), sfrâncioc (Lanius collaris) sau șoimul rândunelelor (Falco subbuteo)Enrin.grida.no - Flora și fauna sălbatică a României , accesat la 15 aprilie 2012.
Căi de acces Drumul național (DN1H) - Șimleu Silvaniei - Nușfalău - Drighiu (în apropierea satului Drighiu, pe partea dreaptă a drumului, se intră în rezervație).Pancarpatica.org - Rezervația naturală Pădurea Lapiș - Harta turistică, accesat la 15 aprilie 2012
Monumente și atracții turistice În vecinătatea rezervației se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: 295px|thumb|right|Complexul monahal al Mănăstirii Bic Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din complexul monahal al Mănăstirii Bic, a fost construită în 1778 și apoi, în anul 1795, zugrăvită de cunoscutul pictor de icoane și biserici, Ioan Pop din Românași. Biserica a fost mutată în anul 1997 din satul Stâna, în incinta Mănăstirii Bic, mănăstire înființată în anul 1994 la inițiativa stavroforeiStavroforul este arhimandritul (titlu dat unui stareț dintr-o mănăstire mare) care poartă o distincție ecleziastică pe piept Mariana Lupou. Complexul reprezintă cel mai mare așezământ monahal de călugărițe din Episcopia Sălajului. Biserica de lemn din Cehei construită în anul 1765, poartă hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil și a fost pictată de zugrvul Nichita, un renumit pictor de biserici al sfârșitului de secol XVIII. Biserica reformată din satul Ip construită în secolul al XVI-lea, suferă modificări în anii 1622 (portic), 1793 și 1825 când se construiește turnul clopotniță Biserica reformată din Nușfalău (fostă catolică) ridicată în stil gotic în secolul al XV-lea de către localnici cu sprijinul familiei Bánffy. Biserica suferă mai multe transformări astfel, în anul 1770 se construiește intrarea sudică și porticul, în 1783 se înlocuiește turnul din lemn, iar în 1870 se adaugă amvonulAmvonul este un mic balcon de unde se citește evanghelia și se schimbă mobilierul.Welcometoromania.ro - Biserica Reformată din satul Nușfalău, accesat la 23 aprilie 2012 Sinagoga din Șimleu Silvaniei construită în anul 1876, lăcaș de cult evreiesc, care din anul 2005, cu sprijinul Asociației Memoriale Hebraica din Nușfalău și Jewish Architectural Heritage Fundation din America, devine Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord.Welcometoromania.ro - Sinagoga din Șimleu Silvaniei, Muzeul Holocaustului, accesat la 24 aprilie 2012 Castelul Bánffy din Nușfalău, clădire monument istoric ridicată în secolul al XVIII-lea de către Bánffy Albert, descendenul familiei Bánffy, o familie nobiliară maghiară din Transilvania. Clădirea cu etaj a fost ridicată pe locul unui vechi conac distrus în anul 1514Cetati.medievistica.ro - Cetăți din Transilvania - Nușfalău, accesat la 23 aprilie 2012. Suferind distrugeri în urma unui incendiu din 1859, aceasta se reconstruiește în anul 1925, adăugândui-se o intrare cu arcade.Welcometoromania.ro - Nușfalău - Castelul Bánffy, accesat la 23 aprilie 2012
Cetatea Báthory din Șimleu Silvaniei, constituie prezența arhitecturii renascentiste din Transilvania secolului al XVI-lea și reprezintă rămășițele unei cetăți medievale (castel), reședința familiei nobiliare Báthory și centrul administrativ al celor 50 de așezări (două târguriNoțiunea de târg în cazul de față, se referă la o așezare de tipul unui oraș mai mic și 48 de sate)Simleusilvaniei.ro - Obiective turistice în județul Sălaj - Ruinele cetății Báthory (secolul al XVI-lea), accesat la 24 aprilie 2012 de pe domeniu feudal (întins în nord-vestul Transilvaniei) al acestei familii de nobili maghiari. În anul 1658 clădirea ajunge în proprietatea familiei Rékóczi. După numai doi ani, cetatea suferă distrugeri importante, datorate atacurilor armatelor turce și tătare.Welcometoromania.ro - Cetatea Báthory din Șimleu Silvaniei, accesat la 24 aprilie 2012 Balta Cehei, rezervație naturală de tip faunistic, cu o suprafață de 18,20 hectare, situată pe teritoriul satului Cehei, în lunca râului Crasna.Welcometoromania.ro - Rezervația naturală Balta Cehei, accesat la 24 aprilie 2012
Vezi și Listă de rezervații naturale din România Lista rezervațiilor naturale din județul Sălaj
Bibliografie Județul Sălaj, Monografie, V. Cormoș. Ed. Sport-Turism, București 1980 Dealurile Sălajului - Studiu de geografie integrantă, I. Abrudan, Ed. Caiete Silvane, Zalău 2004 Județul Sălaj, T. Murariu, V. Sorocovschi. Ed. Academiei, București 1972 Geografia României I, Geografia Fizică, M. Ielenicz, Ed. Universitară, București 2005 Note și referințe
Galerie foto Specii floristice
Specii de păsări
Specii de mamifere
Legături externe Rezervația naturală Pădurea Lapiș, județul Sălaj
Categorie:Rezervații naturale din județul Sălaj Categorie:Turismul în județul Sălaj Categorie:Păduri din România