Imnul secuiesc (în ) este un poem scris în anul 1921 de György Csanády, pus apoi pe o melodie creată de Kálmán Mihalik. Mult timp interzis, dar foarte cunoscut în Transilvania, el este cântat cu regularitate la petreceri și evenimente în secuime.A jégkorong akadémia fiatal hokistáival énekelte a székely himnuszt Orbán Viktor, maszol.ro; 10 mai 2019

Istoric Originari din Transilvania, Csanády și Mihalik s-au refugiat la Seghedin după Tratatul de la Trianon. Aici au devenit membrii organizației culturale de studenți secui SZEFHE, și în 1921, au scris o compoziție muzicală întitulată Bujdosó ének (Cântec de pribegie) pentru o dramă-misteriu care a fost prezentată la întrunirea organizației. Intenția lor nu a fost de a crea un imn, însă în deceniile următoare cântecul a devenit o expresie a sentimentului de apartenență al secuilor. Deși ascultarea cântecului putea avea repercusiuni penale în România și în Ungaria (după 1946), oamenii îl cântau în taină, răspândirea lui neputând fi oprită. Popularitatea cântecului este dovedită și de faptul că s-a folclorizat în a doua jumătate a secolului XX, textul și melodia s-au schimbat, strofe adiționale au fost adăugate de autori anonimi. După 1989 interdicțiile au fost ridicate. În anul 2009 Consiliul Național Secuiesc a declarat cântecul drept imn al Ținutului Secuiesc.

Versuri

Versurile originale Versiunea originală din 1921, scrisă de Csanády:

Versuri TraducereKi tudja merre, merre visz a végzet Göröngyös úton, sötét éjjelen. Segítsd még egyszer győzelemre néped, Csaba király a csillagösvényen.Cine știe încotro, încotro ne duce destinul Pe drumuri aspre, în întunericul nopții Mai ajută-ți încă o dată poporul spre victorie Regele Csaba, pe cărări de stele!Maroknyi székely porlik, mint a szikla Népek harcától zajló tengeren. Fejünk az ár ezerszer elborítja, Ne hagyd el Erdélyt, Erdélyt, Istenem!Un pumn de secui se macină precum stânca, Pe o mare a luptelor dintre popoare Valurile ei s-au revărsat peste noi de mii de ori Nu părăsi Ardealul, Ardealul, Dumnezeul meu!

Versiunea adoptată Versiunea folosită astăzi, și adoptată în 2009 ca imn al Ținutului Secuiesc:A Székelyföldi Önkormányzati Nagygyűlés határozatai ; 5 septembrie 2009

Versuri TraducereKi tudja merre, merre visz a végzet, Göröngyös úton, sötét éjjelen. Vezesd még egyszer győzelemre néped, Csaba királyfi csillagösvényen!Cine știe încotro, încotro ne duce destinul Pe drumuri aspre, în întunericul nopții Mai condu-ți înca odată poporul spre victorie Prințule Csaba, pe cărări de stele!Maroknyi székely porlik, mint a szikla, Népek harcának zajló tengerén. Fejünk az ár, jaj, százszor elborítja, Ne hagyd elveszni Erdélyt, Istenünk!Un pumn de secui se macină precum stânca, În marea luptelor dintre popoare Valurile ei s-au revărsat peste noi, vai, de sute de ori Nu lăsa să piară Ardealul, Dumnezeul nostru!

Această versiune modificată s-a răspândit după 1970. Ultimul vers, „nu lăsa să se piardă Ardealul, Dumnezeul nostru” nu se regăsește în textul lui Csanády. Poetul a formulat rugămintea „nu părăsi Ardealul, Ardealul, Dumnezeul meu”, fără a folosi termenii „a pieri” sau „a pierde”.

Strofe apocrife De-a lungul anilor, autori anonimi au adăugat strofe suplimentare la imn; și ele sunt cunoscute în mai multe variante. Potrivit lui Dénes Gábor, aceste strofe „apocrife” sunt complet străine de spiritul imnului și de talentul lui Csanády. După fiecare strofă, ultimele patru rânduri ale versiunii originale sunt cântate ca refren.

Partitura

Vechiul imn secuiesc Cântecul bisericesc provenind din secolul al XIV-lea, care se începe cu versul Ó, én édes jó Istenem, de obicei cântat la Pelerinajul de la Șumuleu, este deseori numit Imnul vechi secuiesc.

Referințe

Vezi și Drapelul secuiesc Siebenbürgenlied

Categorie:Cântece din 1921 Categorie:Ținutul Secuiesc Categorie:Cântece patriotice ungurești