Munca în schimburi este o metodă de angajare concepută pentru a utiliza sau a furniza servicii în toate cele 24 de ore din 24 din fiecare zi a săptămânii (adesea abreviată ca 24/7). De obicei, aceasta metodă presupune o împărțire a zilei în schimburi, stabilind mai multe perioade de timp în care diferite grupuri de muncitori își îndeplinesc sarcinile. Sintagma „muncă în schimburi” include atât turele de noapte pe termen lung, cât și programele de muncă în care angajații schimbă sau rotesc tura.
În medicină și domeniul epidemiologiei, munca în schimburi este considerată un factor de risc pentru unele probleme de sănătate a oamenilor, întrucât întreruperea ritmurilor circadiene poate crește probabilitatea de a dezvolta boli cardiovasculare, tulburări cognitive, diabet și obezitate, printre care și alte afecțiuni. De asemenea, munca în schimburi poate contribui la tensiune în relațiile conjugale, familiale și personale. O căsnicie în care un partener lucrează în schimburi neuniforme, are de șase ori mai multe șanse să se termine prin divorț, față de o căsnicie în care ambii parteneri lucrează pe timpul zilei.
Munca în schimburi crește riscul apariției multor dereglări. Dereglarea somnului cauzată de munca în schimburi este o tulburare de ritm circadian caracterizată prin insomnie, somnolență excesivă sau ambele. Munca în schimburi este considerată esențială pentru diagnosticarea acesteia. Riscul de diabet zaharat de tip 2 este crescut la muncitorii în schimburi, în special la bărbați. Oamenii care lucrează în schimburi rotative sunt mult mai vulnerabili decât alții.
Femeile care lucrează în schimbul de noapte au un risc cu 48% mai mare de a dezvolta cancer de sân. Acest lucru poate fi din cauza unor modificări ale ritmului circadian: melatonina, un binecunoscut supresor tumoral, rezultată de obicei pe timpul nopții, iar schimburile de noapte pot deregla secreția acesteia. Agenția Internațională pentru Cercetare a Cancerului a OMS a menționat „munca în schimburi care implică întreruperi circadiene” ca fiind probabil cancerigenăIARC Press release No. 180 . Munca în schimburi poate crește, de asemenea, riscul apariției altor tipuri de cancer. Munca în schimburi rotative într-un mod regulat pe parcursul unui interval de doi ani a fost asociată cu o creștere cu 9% a riscului de menopauză timpurie, în comparație cu femeile care nu lucrează în ture rotative. Riscul crescut în rândul muncitorilor rotativi în schimbul de noapte a fost de 25% în rândul femeilor predispuse la menopauză prematură. Menopauza timpurie poate cauza mai târziu alte probleme. Un studiu recent a constatat că unsprezece la sută din femeile care au lucrat în schimburi de noapte rotative pe o perioadă mai lungă de șase ani, au fost predispuse la o durată de viață mai scurtă. Femeile care au lucrat în schimburi de noapte rotative mai mult de 15 ani au prezentat, de asemenea, un risc cu 25 la sută mai mare de deces din cauza cancerului pulmonar.
Mai mult, munca în schimburi intensifică riscul de a manifesta dureri de cap repetate, atacuri de cord, oboseală, stres, disfuncții sexuale, depresie, demență, obezitate, tulburări metabolice, tulburări gastro-intestinale, tulburări musculo-scheletice și tulburări la nivelul glandelor reproductive. miniatura| Copii care merg la schimburile de noapte cu durata de 12 ore în Statele Unite, 1908 Munca în schimburi poate, totodată, agrava bolile cronice, inclusiv tulburările de somn, boli digestive, boli de inimă, hipertensiune, epilepsie, tulburări mentale, abuz de substanțe, astm și oricare alte afecțiuni de sănătate care sunt tratate cu medicamente care au efect asupra ciclului circadian. Iluminarea artificială poate contribui de asemenea la perturbarea homeostaziei organismului uman. Munca în schimburi poate crește, la fel de bine , riscul unei persoane de a fuma.
Consecințele lucrului în schimburi asupra sănătății pot depinde de cronotip, adică de a fi o persoană diurnă sau nocturnă și de sarcinile pe care un muncitor este desemnat să le îndeplinească. Când cronotipul individual este opus duratei de schimbare a turei (un muncitor diurn lucrează în schimbul de noapte), există un risc mai mare de întrerupere a ritmurilor circadiene. Muncitorii nocturni dorm în medie cu 1-4 ore mai puțin decât muncitorii diurni.
Programele de schimburi variate vor avea efecte diferite asupra sănătății unui muncitor în schimburi. Modul în care este proiectat modelul de schimbare a turei afectează modul în care muncitorii în schimburi dorm, mănâncă și își petrec concediile. Unele tipare pot exacerba oboseala prin limitarea odihnei, creșterea stresului, suprasolicitarea personalului sau afectarea timpului liber.
Funcționarea normală a musculaturii este, de asemenea, compromisă de către munca în schimburi: somn dereglat și program de servire a meselor instabil. Apar modificări ale hormonilor care reglează pofta de mâncare, mai multe gustări între mese și regiunea centrală a creierului care nu funcționează corespunzător, modificări ale consumurilor totale de energie. Sporirea gustărilor, a consumului de alcool și reducerea aportului de proteine. Toți acești factori pot contribui la un nezechilibru proteic, la creșterea rezistenței la insulină și a grăsimilor. Ceea ce poate duce la creșterea în greutate și la perturbarea sănătății pe termen lung.
În comparație cu schimbul din timpul zilei, rănile și accidentele au fost estimate să crească cu 15% în schimburile de seară și 28% în schimburile de noapte. De asemenea, schimburile mai lungi sunt asociate cu mai multe leziuni și accidente: schimburile de 10 ore au avut de 13% mai multe incidente și schimburile de 12 ore au avut de 28% mai mult incidente la locul de muncă decât schimburile de 8 ore. Alte studii au arătat o strânsă legătură între oboseală și accidentele de la locul de muncă. Muncitorii care prezintă insomnie sunt mult mai predispuși să fie răniți sau implicați într-un accident. Pauzele reduc riscurile de accidente.
Un studiu sugerează că, pentru cei care lucrează în schimbul de noapte (cum ar fi 23:00 - 07:00), poate fi avantajos să dormi după-masă (14:00 - 22:00), decât dimineața (08:00 până la 16:00). Subiecții studiați care au dormit seara au avut cu 37% mai puține episoade de insuficiență atențională decât cei care au dormit dimineața.
Se pot identifica patru agenți determinanți principali ai performanței cognitive și al vigilenței asupra muncitorilor în schimburi sănătoși. Acestea sunt: faza circadiană, inerția somnului, lipsa acută de somn și deficitul cronic de somn.
Etapa circadiană este relativ stabilită la oameni; încercarea de a o schimba astfel încât o persoană să fie alertă în timpul batifazei circadiene este dificilă. Somnul în timpul zilei este mai scurt și mai puțin unificat decât somnul pe timp de noapte. Înainte de un schimb de noapte, muncitorii dorm în general mai puțin decât înainte de un schimb pe timpul zilei.
Rezultatele inerției de somn se epuizează după un interval de 2-4 ore de insomnie astfel încât majoritatea muncitorilor care se trezesc dimineața și merg la serviciu suferă un anumit grad de inerție de somn la începutul schimbului. Efectele relative ale inerției somnului față de ceilalți factori sunt greu de cuantificat; cu toate acestea, beneficiile somnului par să depășească pagubele asociate cu inerția somnului.
Lipsa acută a somnului apare în timpul schimburilor lungi, fără pauze, precum și în timpul turei de noapte, când angajatul doarme dimineața și este treaz după-amiaza, înainte de tura de lucru. Un muncitor în schimbul de noapte cu o durată de somn insuficientă, în timpul zilei poate fi treaz mai mult de 18 ore până la sfârșitul schimbului său. Efectele lipsei acute de somn pot fi comparate cu afectarea cauzată de intoxicația cu alcool, cu 19 ore de veghe corespunzătoare unui BAC de 0,05% și 24 de ore de veghe corespunzătoare unui BAC de 0,10%. O mare parte din efectul lipsei acute a somnului poate fi însoțit de pui de somn, cu puiuri de somn mai lungi care oferă mai multe beneficii decât puiuri de somn de durate mai scurte. Unele industrii, în special serviciile de pompieri, au permis în mod tradițional lucrătorilor să doarmă în timp ce erau la datorie, în intervalul apelurilor de serviciu. Într-un studiu al furnizorilor de EMS, schimburile de 24 de ore nu au fost asociate cu o frecvență mai mare a rezultatelor negative de siguranță în comparație cu schimbările mai scurte.
Deficitul avansat de somn apare atunci când un muncitor doarme mai puține ore decât este necesar în mai multe zile sau săptămâni la rând. Pierderea a două ore de somn nocturn , timp de o săptămână determină efecte similare cu cele observate după 24 de ore de insomnie. După două săptămâni de astfel de deficit, scăderea performanței este similară cu cele observate după 48 de ore de insomnie continuă. Numărul schimburilor monitorizate într-o lună de către furnizorii EMS a fost categoric asociat cu frecvența erorilor raportate și evenimentele nefavorabile.
Evaluarea somnului în timpul lucrului în schimburi Un studiu transversal a examinat legătura dintre mai multe criterii de evaluare a somnului și diferite programe de muncă în schimburi (schimburi de 3 zile, 6 zile, 9 zile și 21 de zile) și o echipă de verificare a muncii în schimburi de zi la pompierii coreeni.Rezultatele au constatat că toate grupurile de muncitori în schimburi au prezentat o scădere semnificativă a duratei totale de somn (TST-total sleep time) și a scăzut eficiența somnului în schimbul de noapte, dar eficiența a crescut în ziua în care s-a introdus odihna. Studiul între grupuri a diferitelor echipe de lucru în schimburi a arătat că eficiența somnului în schimbul de zi a fost semnificativ mai mare în schimbul cu durata de 6 zile , în timp ce eficiența somnului în schimbul de noapte a fost semnificativ mai mică în schimbul de 21 de zile în comparație cu alte grupuri de schimburi ( p <0,05) . În general, calitatea somnului în schimbul de noapte a fost mai nefavorabil la muncitorii în schimburi decât cei care tocmai au lucrat în schimbul de zi, în timp ce schimbul de 6 zile a oferit o calitate mai bună a somnului în comparație cu schimbul de 21 de zile.
Siguranță și reglementare S-a demonstrat faptul că munca în schimburi are efecte negative asupra muncitorilor, și a fost clasată precum o tulburare specifică (tulburarea somnului prin intermediul muncii în schimburi). Perturbarea circadiană prin munca pe timpul nopții provoacă simptome precum somnolență excesivă la locul de muncă și tulburări de somn. Tulburarea somnului prin intermediul schimburilor duce ,de asemenea la apariția unui risc mai mare de erorări umane la locul de muncă. Munca în schimburi perturbă abilitatea cognitivă și flexibilitate și afectează atenția, motivația, luare a deciziilor, de vorbire, de vigilență, și performanța generală.