Cortinarius laniger (Elias Magnus Fries, 1838) a încrengăturii Basidiomycota, din familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius,Index FungorumMycobank este o ciupercă necomestibilă răspândită, dar destul de rar întâlnită care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Un nume popular nu este cunoscut. În România, Basarabia și Bucovina de Nord trăiește de la câmpie la munte în grupuri mai mici pe sol calcaros, în păduri de conifere sub molizi și brazi, cu predilecție între mușchi. Timpul apariției este din (iulie) august până în noiembrie.Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 218-219 - 6, ISBN 978-3-440-13447-4Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 222-223 - 2, ISBN 3-405-11774-7

Taxonomie thumb|left|135px|Elias Fries Numele binomial Cortinarius laniger a fost determinat de renumitul micolog suedez Elias Magnus Fries, de verificat în cartea sa Epicrisis systematis mycologici, seu synopsis hymenomycetum din 1838,Elias Fries: „Epicrisis systematis mycologici, seu synopsis hymenomycetum”, Editura Typographia Academica, Uppsala (1836-1838), p. 292-1 fiind, de asemenea, numele curent valabil (2022).

Sinonime acceptate sunt Gomphos laniger a micologului german Otto Kuntze din 1891,Otto Kuntze: „Revisio generum plantarum:vascularium omnium atque cellularium multarum secundum leges nomenclaturae internationales cum enumeratione plantarum exoticarum in itinere mundi collectarum”', vol. 2, Editura Arthur Felix, Leipzig 1891, p. 854, Hydrocybe lanigera a micologului austriac Meinhard Michael Moser din 1953Helmut Gams (ed.): Meinhard Michael Moser: „Kleine Kryptogamenflora von Mitteleuropa”, vol. 2 - „Die Blätter- und Bauchpilze (Agaricales und Gastromycetes)”, Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1953, p. 163 precum forma Cortinarius laniger f. laniger a lui Fries tot din 1838,Elias Fries: „Epicrisis systematis mycologici, seu synopsis hymenomycetum”, Editura Typographia Academica, Uppsala (1836-1838), p. 292-2 și cea a micologilor francezi André Bidaud, Xavier Carteret & Patrick Reumaux din 2010, anume Cortinarius laniger f. macrosemen.André Bidaud et al.: „Cortinarius trivialis f. repandus” în: „Atlas des Cortinaires”, vol. XIX, Editura Fédération mycologique Dauphiné-Savoie, 2010, p. 1691 Alte denumiri nu sunt cunoscute.

Epitetul specific este derivat din adjectivul latin (=lânos, purtând lână),Erich Pertsch: „Langenscheidts Großes Schulwörterbuch”, ed. a 13-ea, Editura Langenscheidt, Berlin, München, Viena, Zürich, New York 1999, p. 671 datorită aspectului general.

Descriere thumb|left|210px|Cooke: Cortinarius laniger Pălăria: destul de cărnoasă cu un diametru de 4-9 (11) cm este la început boltită, apoi convexă până conică, cu marginea rulată înspre interior, la bătrânețe aplatizată nu rar puțin deprimată în centru cu sau fără o cocoașă tocită. Cuticula uscată este fin lânos-pâsloasă, în vârstă radial-fibroasă și spre mijloc lucios-mătăsoasă. Coloritul poate fi brun-portocaliu, galben-maroniu sau brun-roșcat, marginea fiind mai deschisă, albicios-cenușie. Lamelele: drepte și destul de apropiate sunt subțiri, cu lameluțe intercalate și bifurcate, slab bombat aderate la picior cu un dinte, ocazional chiar scurt decurente, fiind învăluite la început de o cortină albicioasă, formată din fibre foarte fine ca păienjeniș, resturile vălului parțial. Coloritul este la început viu brun-portocaliu, devenind cu avansarea în vârstă brun-roșiatic până brun de scorțișoară. Muchiile uneori puțin zimțate sunt albicioase. Piciorul: cu o înălțime de 6-10 (12) cm și o grosime de 1-2 cm (la vârf adesea doar 0,6 cm, la bază până la 3 cm) este fibros, robust, spre vârf subțiat, dar îngroșat în formă de măciucă la bază, fiind pentru mult timp plin pe dinăuntru, la bătrânețe însă tubular gol, formând adesea prin resturile vălului o zonă inelară destul de mare lânos-pâsloasă care se dizolvă cu timpul, lăsând în urmă o dungă în forma unui cordon de culoare mai deschisă. Suprafața este netedă, uscată, pentru mult timp albă, uneori cu o tentă violacee, apoi deschis brună. Carnea: fibroasă, este de culoare gri-albicioasă până palid brun-roșiatică care nu se decolorează după tăiere, mirosul fiind destul de puternic de ridiche și gustul blând. Caracteristici microscopice: are spori cu o dimensiune de 8,8-10,7 x 6,0-7,0 microni ocru-gălbui, umflat elipsoidali, lat apicali, mai rar rotunjiți ovoidal, pe suprafață dens până moderat verucoși, verucile fiind fine până ceva mai grosolane. Pulberea lor este brun-ruginie. Basidiile cu 4 sterigme fiecare dar, de asemenea celulele marginale ale cistidelor (elemente sterile situate în stratul himenal sau printre celulele din pielița pălăriei și a piciorului, probabil cu rol de excreție) sunt clavate. Legături cu catarame sunt prezente.Interhias, nr. 16A.M.B. Pesaro Reacții chimice: carnea se decolorează cu hidroxid de potasiu de 30% brun-cenușiu, cuticula negru, vălul parțial rămânând fără reacție.Interhias, nr. 13Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 462, ISBN 3-85502-0450

Confuzii Specia poate fi confundată de exemplu cu: Cortinarius alboviolaceus (necomestibil), Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 182-183, ISBN 3-405-12081-0 Cortinarius allutus, (comestibil, miros de miere, gust blând),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 130-131, ISBN 3-405-12081-0 Cortinarius anomalus (foarte asemănător, miros insistent dulcișor și de calitate culinară scăzută, se dezvoltă sub mesteceni și pini),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 186-187 - 2, ISBN 3-405-12081-0 Cortinarius balaustinus (comestibil),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 214-215, ISBN 3-405-12081-0 Cortinarius bivelus (necomestibil),Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 246-247, ISBN 88-85013-46-5 Cortinarius bolaris (otrăvitor)Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 232-233 - 2, ISBN 3-405-12116-7 Cortinarius cagei sin. Cortinarius bicolor (necomestibil),Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 226-227-2, ISBN 88-85013-25-2 Cortinarius callisteus (otrăvitor),Marcel Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 222-223, ISBN 978-3-440-13447-4 Cortinarius caninus (comestibil),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 172-173, ISBN 3-405-12081-0 Cortinarius cotoneus (otrăvitor),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 180-181, ISBN 3-405-12081-0 Cortinarius elegantissimus (otrăvitor),Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 222-223, ISBN 88-85013-46-5 Cortinarius glaucopus (comestibil),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 168-169, ISBN 3-405-12081-0 Cortinarius hinnuleus (necomestibil),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 204-205, ISBN 3-405-12081-0 Cortinarius limonius (letal)Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 168-169, ISBN 3-405-12081-0 Cortinarius orellanus (mortal), Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 227, ISBN 3-405-11774-7 Cortinarius rigens (necomestibil),Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 220-221, ISBN 88-85013-25-2 Cortinarius rubellus (mortal)Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 200-201, ISBN 3-405-12081-0 Cortinarius rubicundulus (otrăvitor),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 172-173, ISBN 3-405-12124-8 Cortinarius spilomeus (necomestibil),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 172-173 - 2, ISBN 3-405-12124-8 Cortinarius subtortus (necomestibil),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 170-171, ISBN 3-405-12081-0 Cortinarius terribilis (necomestibil) + imagini, Cortinarius triformis (necomestibil),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 176-177, ISBN 3-405-12124-8 Cortinarius torvus (necomestibil)Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 230-231, ISBN 88-85013-25-2 sau Cortinarius venetus (otrăvitor).Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 228-229 - 1, ISBN 3-405-12116-7

Specii asemănătoare în imagini

Valorificare Specia este văzută necomestibilă pe scară largă din cauza exteriorului lânos precum mirosului de ridiche. Unii micologi o declară suspectă, astfel de exemplu Bruno Cetto, dar intoxicații n-au fost raportate până în prezent (2022).

Note

Bibliografie Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 1-7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1976-1993 (pentru cercetarea în total) Rose Marie Dähncke: „1200 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau 2004, ISBN 3-8289-1619-8 Edmund Gardweidner: „Gros plan sur les champignons”, Editura Nathan, Paris 2017, ISBN: 978-20927-8876-9 Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, ISBN 978-3-8354-1839-4 Pelle Holmberg, ‎Hans Marklund: „Handbuch Pilze: Speisepilze und ihre Doppelgänger”, Editura Stiftung Warentest, Berlin 2018, ISBN: 978-3-86851-460-5 German Josef Krieglsteiner (ed.), Andreas Gminder: „Verbreitungsatlas der Großpilze Deutschlands (West)“, Editura Ulmer, Stuttgart 1991, ISBN 3-8001-3536-1 Meinhard Michael Moser în Helmut Gams: „ Röhrlinge und Blätterpilze - Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas”, ediția a 5-ea, vol. 2, Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1983

Legături externe

Cortinarius laniger, mai multe imagini 1+ spori Cortinarius laniger, mai multe imagini 2

Categorie:Cortinarius Categorie:Micoriză Categorie:Ciuperci necomestibile Categorie:1838 în știință