Cirey-sur-Vezouze este o comună franceză situată în departamentul Meurthe-et-Moselle, în regiunea Grand Est.
Geografie [{ "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1075351", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}, { "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1344620", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}]
Localizare Cirey-sur-Vezouze se află pe versantul loren, la vest de pantele Dononului. Localitatea este străbătută de pârâurile Val și Châtillon care, unindu-se sub sala de festivități, formează Vezouze . Teritoriul comunei cuprinde, în partea de nord-est, cătunul Haute-Seille, care a fost, înainte de Revoluție, o importantă mănăstire.
Comune limitrofe
Hidrografie Comuna se află în bazinul hidrografic al Rinului, în cadrul bazinului Rin-Meuse. Ea este drenată de Vezouze, pârâul Châtillon , pârâul Étang Gresson , pârâul Étangs Georgel și de Herbas .
Vezouze, cu o lungime de 75 km, își are izvorul pe teritoriul comunei Saint-Sauveur și se varsă în Meurthe la Rehainviller, după ce traversează 24 de comune.
Pârâul Châtillon, cu o lungime de 14 km, își are izvorul pe teritoriul comunei Grandfontaine și se varsă în Vezouze pe teritoriul comunei, după ce traversează cinci comune.
Patru întinderi de apă completează rețeaua hidrografică: iazul Vierge (3 ha), iazul Putance (1,6 ha), iazul Dietmahe (3,5 ha) și iazul Gresson, cu o suprafață totală de 19,7 ha (11,6 ha pe teritoriul comunei).
Climă În 2010, clima comunei era de tip climat montan, conform unui studiu al Centrului Național de Cercetare Științifică bazat pe o serie de date care acoperă perioada 1971-2000. În 2020, Météo-France publică o tipologie a climei din Franța metropolitană în care comuna este expusă unui climat semi-continental și se află în regiunea climatică Vosgi, caracterizată de o pluviometrie foarte ridicată (1.500 până la 2.000 mm/an) în toate anotimpurile și o iarnă aspră (sub 1 °C) .
Pentru perioada 1971-2000, temperatura medie anuală este de 9,5 °C, cu o amplitudine termică anuală de 16,7 °C. Cantitatea medie anuală de precipitații este de 969 mm, cu 12,9 zile de precipitații în ianuarie și 10,2 zile în iulie. Pentru perioada 1991-2020, temperatura medie anuală observată la stația meteorologică cea mai apropiată, situată în comuna Saint-Quirin la 9 km distanță în linie dreaptă , este de 10,2 °C, iar cantitatea medie anuală de precipitații este de 1 091,5 mm .
Pentru viitor, parametrii climatici estimati pentru comună, pentru anul 2050, conform diferitelor scenarii de emisii de gaze cu efect de seră, pot fi consultati pe un site dedicat publicat de Météo-France în noiembrie 2022 .
Urbanism Tipologie La 1 ianuarie 2024, Cirey-sur-Vezouze este clasificată drept târg rural, conform noii grile comunale de densitate în șapte niveluri, definită de INSEE (Institutul Național de Statistică și Studii Economice) în 2022. Localitatea se află în afara unității urbane și în afara zonei metropolitane a orașelor .
Utilizarea terenului Ocuparea terenurilor din comuna Cirey-sur-Vezouze, astfel cum reiese din baza de date europeană privind ocuparea biofizică a solurilor Corine Land Cover (CLC), este caracterizată prin importanța pădurilor și a mediilor semi-naturale (58,3 % în 2018), în creștere față de 1990 (56,8 %). Repartiția detaliată în 2018 este următoarea: păduri (58,3 %), pajiști (19,4 %), zone agricole eterogene (8 %), zone urbanizate (7,9 %), terenuri arabile (3,8 %), culturi permanente (1,7 %), ape continentale(1 %) . Evoluția ocupării terenurilor în comună și a infrastructurilor sale poate fi observată pe diferitele reprezentări cartografice ale teritoriului: harta Cassini (secolul XVIII), harta de stat-major (1820-1866) și hărțile sau fotografiile aeriene ale IGN pentru perioada actuală (1950 până în prezent) .
thumb|500px|centre|Harta infrastructurii și utilizării terenului a comunei în 2018 (CLC).
Toponimie Numele localității este atestat sub formele Sires (1155); Syrey (1174); Sylva versus Cireis (1184); Sireys (1186); Ecclesia de Cirey (1245); Cireis (1352); Syretingen (1363); Siré (1590); Sirey sau Cirey (1719); Cirey (1801); Cirey-les-Forges; Cirey-sur-Vezouze (1961).
Dom Calmet scrie că denumirea Cirey ar proveni de la cuvântul „cire” (cera), din cauza producției de ceară de pe aceste meleaguri. Această afirmație este însă infirmată de cercetările lingviștilor din secolul al XX-lea.
Vezouze este un râu care curge în departamentul Meurthe-et-Moselle, în regiunea Grand Est.
Cătunul Haute-Seille este atestat sub formele Hatesalle (1273) ; Hautesalve (1282) ; Haultesalle (1433) ; Haultselle (1591) ; Haultseille (1592). În germană, Hochforst înseamnă „pădure înaltă”.
Istorie Pe vremea când Bertholde era episcop de Toul, în jurul anului 1010, starețul mănăstirii Saint-Sauveur avea privilegiul de a numi epitropii mai multor comunități învecinate, între care și cea din Cirey.
Henric, conte de Salm, a atribuit în 1184 episcopiei de Metz, sau mai precis principatului episcopal de Metz, abația Haute-Seille și satul Cirey. La acea vreme, comunitățile Barbas, Barbezieux, Herboye, Blemerey și Cirey formau un fel de district aflat sub jurisdicția stareților de la Domêvre. Din punct de vedere religios, Cirey ținea de dieceza de Toul și de decanatul Salm, aparținând însă, pe plan temporal, episcopiei de Metz. Această dublă tutelă episcopală nu era un fenomen rar.
Philippe-Othon de Salm a abjurat luteranismul în 1591 și i-a expulzat din principatul său pe toți luteranii. În urma acestei măsuri, comitatul și principatul de Salm au putut reintegra dieceza de Toul. Atunci a fost creat decanatul Salm, din care făcea parte și Cirey.
Henri Lepage consemnează o curioasă tradiție locală moștenită de la abația Haute-Seille. Aceasta consta în a purta o mătură nouă cu care se freca capul statuii Sfântului Bernard, căruia i se ofereau cartofi drept daruri. Ceremonia se desfășura mergând cu spatele.
O deliberare a comunității din Cirey, datată 2 iulie 1731, acordă marchizului Du Châtelet, seniorul din Cirey, folosința unei treimi din pădurile comunale. Printr-un decret al Consiliului de Stat din 22 iunie 1762, marchizul Du Châtelet a fost obligat să restituie pădurile comunale.
Două decrete din 1760 și 1769 au autorizat crearea forjelor și turnătoriilor din Cirey. Aceste industrii și-au încetat activitatea în anul VIII (1800). În anul următor, domnul Malherbe a înființat în același loc o fabrică de sticlărie pentru geamuri, oglinzi și plăci de sticlă. La 10 brumar anul XIV, un decret imperial a confirmat definitiv transformarea forjelor și turnătoriei într-o sticlărie cu trei cuptoare. În 1845, Henri Lepage nota că această sticlărie era una dintre cele mai frumoase și mai bogate stabilimente din Europa. Ea angaja aproape 1000 de persoane.
Cirey-sur-Vezouze a fost și un centru de producție a faianței, creat în 1798 de Joseph Pacotte. Acesta a vândut întreprinderea în 1807. A urmat o perioadă de activitate redusă până în 1816, când fiii fondatorului au răscumpărat fabrica. Sub conducerea lor, uzina s-a dezvoltat considerabil până în 1827, după care a cunoscut o perioadă de declin până în 1833. Producția s-a oprit complet în 1850.
La Caisse d'Épargne din Cirey a fost creată oficial la 1 ianuarie 1872.
În perioada 1871–1914, la Cirey a funcționat o brigadă vamală.
Asociația „Societatea de educație fizică și de pregătire militară” a fost declarată la subprefectura din Lunéville la 21 ianuarie 1921.
La 3 februarie 1922 a apărut în Jurnalul Oficial decizia de a acorda comunei Cirey mențiunea de onoare la ordinul armatei.
La 27 noiembrie 1931 a fost publicat un decret ministerial prin care se autoriza înființarea unui spital la Cirey-sur-Vezouze.
La 7 august 1937, președintele Republicii, , a făcut o escală la Cirey, unde a fost oaspetele primarului, domnul Mazerand.
Primul Război Mondial Armata germană a traversat frontiera și s-a apropiat de teritoriul Cirey-ului la 2 august 1914, pe când războiul nu era încă declarat oficial. Ocupantul a rămas în localitate pe toată durata conflictului. Aproximativ 400 de locuitori au fost expulzați. Primarul a fost arestat și deportat.
Al Doilea Război Mondial În 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, prin oraș trecea Schutzwall West.
„Stela celor executați” din pădurea Maîtrechet indică locul unde au fost împușcați de Gestapo, la 14 octombrie 1944, patru rezistenți FFI din timpul războiului 1939–1945. Este vorba despre Charles Thomas, Jean Coupaye, Roger Roger și Édouard Morquin, executați în urma unei denunțări. Charles Thomas a fost arestat de miliția franceză duminică, 1 octombrie 1944, la domiciliul său din Val-et-Châtillon și predat Gestapoului, instalat la kommandantura de la castelul din Cirey-sur-Vezouze. A fost torturat acolo, dar nu a denunțat și nu a vorbit niciodată. Jean Coupaye a fost arestat nouă zile mai târziu, la Blâmont. Și el a fost transferat la kommandantura din Cirey-sur-Vezouze, ocupată de Gestapo, și a fost supus la torturi. În ceea ce îi privește pe Roger Roger și Édouard Morquin, nu s-au găsit informații.
La 13 aprilie 2024 a fost inaugurat la Cirey-sur-Vezouze un Stolpersteine în memoria rezistentului Albert Toussaint, cunoscut și sub numele André Toussaint. Arestat la Cirey-sur-Vezouze, el a fost deportat la 6 octombrie 1944 la Schirmeck, apoi la Buchenwald, și împușcat la Dachau la 6 aprilie 1945, la vârsta de 18 ani.
Despre Voltaire Se știe că Voltaire s-a exilat la castelul din Cirey-sur-Blaise între 1734 și 1749, iar această comună nu are legătură cu Cirey-sur-Vezouze. Totuși, marele filosof a poposit pentru o vreme la Cirey-sur-Vezouze, dacă este să dăm crezare notelor lui Nicolas Pacatte, percepător al baronatului Cirey. Henri Lepage oferă alte informații: marchiza du Châtelet deținea castelul din Cirey-sur-Vezouze. Mai mulți scriitori, printre care Voltaire și , au locuit aici în anii 1737 și 1738.
Populația și societatea Date demografice Evoluția numărului de locuitori este cunoscută prin recensămintele populației efectuate în comună începând din 1793. Pentru comunele cu mai puțin de 10 000 de locuitori, un recensământ al întregii populații este realizat la fiecare cinci ani, populațiile legale pentru anii intermediari fiind estimate prin interpolare sau extrapolare .
În 2022, comuna număra 1 579 locuitori, în scădere cu -4,94 % față de 2016 (Meurthe-et-Moselle: -0,13 %, Franța fără Mayotte: +2,11 %).
Cultură locală și patrimoniu Locuri și monumente Edificii civile
Fosta „sticlărie”, fabrică de oglinzi odinioară renumite, și conacul ei din secolul al XIX-lea. „Castelul vechi”, construit în secolul al XVIII-lea pentru marchizul du Châtelet, văr al celebrei Émilie du Châtelet, soția marchizului du Châtelet născută de Fleming. Castelul a fost ridicat în jurul anilor 1737–1738, arhitectul fiind Augustin Piroux, același care a proiectat sinagoga din Lunéville, unde se regăsesc elemente arhitecturale comune.
Nu trebuie confundat castelul vechi, situat pe aleea Prémont (fațadă din secolul al XVIII-lea spre grădină, cu blazoanele familiilor „du Châtelet” și Marmier alăturate), cu castelul care domină satul și se află deasupra fostei sticlării, construit pentru Chevandier de Valdrome la mijlocul secolului al XIX-lea de arhitectul Bernard Chaux, într-un stil neoclasic – la fel ca primăria și biserica – precum și cu așa-numitul castel al Administrației, ce adăpostea birourile de conducere ale sticlăriei.
Fântâna Lupului, emblemă a locuitorilor din Cirey, este un monument pe care figurează un poem gravat ce evocă porecla lor: Les Loups („Lupii”). Poemul gravat:
Edificii religioase Biserica Saint-Denys (1839, neoclasică): picturi murale; orgă din 1883; decorațiuni de lemn în stil neo-renascentist. Vestigiile abației Haute-Seille, ruinele fațadei din secolul al XII-lea ale bisericii, înscrise pe lista monumentelor istorice prin decretul din 19 ianuarie 1927 .