Biserica mănăstirii Făgețel cu hramul Sfânta Treime” a fost construită în anul 1903 din piatră și cărămidă, fiind ctitoria unei creștine văduve, pe nume Rozalia. Timp de 28 de ani, ea a servit drept capelă particulară. În 1932, prin grija și efortul părintelui Dionisie Șova, se fac lucrări de reparație a bisericii și se construiesc chilii și alte anexe gospodărești, constituindu-se un frumos schit monahal.
În anul 1936, a fost sfințită de ÎPS Nicolae Bălan al Ardealului, în vederea fondării acestui schit de călugări, stareț fiind ieromonahul Dionisie Șova. După Dictatul de la Viena, în 1940, mănăstirea devine sediul garnizoanei ungurești și se întrerupe viața monahală a schitului. Ieromonahul Dionisie Șova, retras la mănăstirea Bogdana, se întoarce singur la mănăstirea Făgețel în anul 1946 și reia viața schitului. În anul 1951, părintele Dionisie trece la cele veșnice, iar viața monahală a schitului se întrerupe pentru a doua oară și pentru o perioadă mare de timp.
După înființarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, în 1994, prin strădania PS Ioan, în anul 1995, un grup de călugări de la Mănăstirea „Sfântul Ilie Toplița” este transferat la Făgețel și se reia astfel firul vieții monahale în acest schit, care începând cu acea dată devine Mănăstirea Făgețel, avându-l ca stareț pe ieromonahul Andrei Moldovan și econom pe ieromonahul Ghelasie Mureșan. Mănăstirea primește și al doilea hram „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul”.
În perioada 1995-2002 s-au efectuat lucrări de construcție, îmbunătățire, consolidare și pictare a mănăstirii, prin purtarea de grijă a PS Ioan, cu fonduri de la Centrul Eparhial, Secretariatul de Stat pentru Culte și credincioși din toată țara, un ajutor deosebit fiind primit din partea conducerii Societății Petrom – Moinești prin inginerul Boris Nazarevici. Dintre lucrările efectuate menționăm: s-a refăcut și pictat biserica; s-au efectuat lucrări la acoperiș și fațade exterioare; biserica a fost împodobită cu catapeteasmă și mobilier sculptate din lemn de stejar; s-au efectuat lucrări de pictură în frescă realizate de pictorii Mihai Chioaru și Dumitru Macavei, cheltuielile fiind suportate de inimosul creștin inginerul Dumitru Badea; s-a ridicat un corp de chilii cu trapeză și bucătărie, precum și o gospodărie anexă; în 1998, s-a construit clopotnița cu chiliile de la intrarea în mănăstire; trapeza, clopotnița și pridvorul bisericii au fost pictate de pictorul Ovidiu Preotescu, iar exteriorul chiliilor a fost pictat de frații Ioan și Petru Pașcu; în perioada 2002-2005 s-a ridicat zidul construit din piatră cu streașină de țiglă care străjuiește mănăstirea.
Părinții mănăstirii au fost sprijiniți în realizarea acestor lucrări de Unitatea militară de la Lunca de Sus și Unitatea de Jandarmi din Miercurea-Ciuc. Slujba de sfințire s-a săvârșit de către PS Ioan la 29 august 1999, de ziua hramului „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul”, înconjurat de un sobor de 52 de preoți din Episcopia Covasnei și Harghitei și din părțile Moldovei și Ardealului. La slujba Sfintei Liturghii arhierești, starețul mănăstirii, ieromonahul Andrei Moldovan a fost hirotesit și ridicat la rangul de protosinghel. În perioada 1995-2008, la hramurile Sfintei Mănăstiri au participat, alături de PS Ioan și PS Cristofor al Cehiei și Moraviei, PS Ioachim al Hușilor, PS Ioachim al Romanului.
În anul 2000, odată cu sfințirea Mănăstirii de la Izvorul Mureșului, Mănăstirea Făgețel a primit vizita Preafericitului Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Alte personalități bisericești și laice care au vizitat mănăstirea: ÎPS Iosif al Europei Occidentale și Meridionale; ÎPS Andrei al Clujului, Maramureșului și Sălajului; PS Macarie al Europei de Nord; PS Sofian, vicar al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, PS Calinic al Argeșului, PS Casian al Galațiului, PS Irineu al Râmnicului, PS Visarion Rășinăreanu, miniștri, secretari de Stat pentru Culte, Mircea Anghelescu și Adrian Lemeni.
În 1996, ierodiaconul Ghelasie Mureșan a fost hirotonit de către PS Ioan ieromonah, iar în 2001, la hramul din 29 august, a fost hirotesit protosinghel. În anul 2005 Preacuviosul Andrei Moldovan este numit Exarh al mănăstirilor din Episcopia Covasnei și Harghitei, iar la 29 august 2006 este hirotesit arhimandrit. În perioada 2002-2005, părintele stareț Andrei Moldovan a făcut studii postuniversitare la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Aristotel din Salonic, Grecia. În anul 2008, a fost ales episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului cu titlul de „Făgărășanul”. La 15 august 2008, Preacuviosul Arhimandrit Andrei Moldovan a fost hirotonit în treapta de episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, de praznicul „Adormirea Maicii Domnului”, la Mănăstirea „Brâncoveanu” de la Sâmbăta de Sus.
În prezent, starețul mănăstirii este protosinghelul Ghelasie Mureșan, iar obștea mănăstirii numără 7 viețuitori, dintre care trei ieromonahi, doi monahi și doi frați novici.
În data de 9 septembrie 2013, s-a pus temelia unui nou sfânt lăcaș, cu hramul „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul”, proiectat de arhitect Aurel Nan, din Miercurea-Ciuc. Biserica nouă, în formă de navă cu abside laterale și o singură cupolă, după doar 12 luni, este finalizată, în roșu, cu ajutorul credincioșilor din întreaga țară. La momentul de față Așezământul a îmbrăcat haina picturii, așteptând a fi desăvârșită prin sfințire.
Note
Făgețel Categorie:Fondări în 1903