Dragomir Demetrescu (ortografiat și Dumitrescu; n. 1852, București – d. 1926) a fost un teolog ortodox român și profesor la Facultatea de Teologie din București, unde a predat istoria bisericească universală, patrologie și discipline biblice (exegeză, introducere în Noul Testament, ermeneutică) și a coordonat catedre de gramatică a idiomului grec. A fost decan al Facultății în perioada decembrie 1915 – iunie 1919.
Biografie și carieră universitară Născut la București în 1852, Demetrescu s-a afirmat în mediul universitar bucureștean ca profesor al Facultății de Teologie, unde a deținut succesiv catedrele de Istoria Bisericească Universală, Istoria Bisericească Universală și Patrologie și Exegeza Noului Testament, Introducerea în Cărțile Noului Testament, Ermeneutica biblică și Gramatica idiomului grec. Între 1915 și 1919 a fost decan al Facultății de Teologie.
În activitatea sa didactică, a promovat studiul istoriei bisericești ca disciplină de fundament teologic și a cultivat exegeza biblică aplicată (Explicarea Psalmului 50, 1895). În scrisul său, a alternat studiile istorice, cursurile universitare și eseuri de actualitate eclezială (de pildă, Impresiuni dela biserica rusească din Capitală, 1908).
Perspective și teme de cercetare Demetrescu a lăsat pagini reprezentative despre viața bisericească din epoca sa:
Despre ridicarea Bisericii ruse din București (Str. Ghica Ion nr. 9), nota în 1908 că edificiul „va fi în curând terminat”, menționând tradiția capelelor pentru comunitățile ortodoxe de alt neam din Capitală.Dragomir Demetrescu, Impresiuni dela biserica rusească din Capitală, București, 1908, p. 3. A consemnat ceremonialul dezgropării osemintelor mitropolitului Calinic Miclescu la Mănăstirea Neamț, numind așezământul „marea lavră a vieței monastice din România”.Drag. Demetrescu, Serbarea desgropăreǐ osemintelor fericituluǐ întru amintire Callinic Miclescu, Mitropolit Primat al României sevîrșită în S-ta Monastire Neamțu în ḑiua de 18 august 1902. Dare de seamă, București, 1902, p. 3. În Explicarea Psalmului 50 (1895) pune accent pe dimensiunea penitențială a textului, văzut ca expresie a conștiinței păcatului și a căinței care aduce iertarea.Dragomir Demetrescu, Explicarea Psalmului 50. Studiu exegetico-biblic, București, 1895, pp. 3–4. În Curs de istoria bisericii universale (1924) definește obiectul religiei prin trei teme majore: ideea de Dumnezeu, natura și destinul sufletului, precum și relația om–divinitate (pronia).Dragomir Demetrescu, Curs de istoria bisericii universale, [București], 1924, pp. 54–55.
Lucrări (selecție) Cele Douĕ-spre-dece evangheliǐ a patimilor… tóte însoțite de resumatulŭ cuprinsuluǐ lorŭ și adnotațiunǐ esplicative, Iași, 1882. Dogmele și Misterele religiunei creștine sau catechismuluǐ ortodoxŭ. Pentru usulŭ școalelori secundare, Iași, 1886. Sântul Iustin filosoful și martirul și critica teologilor protestanți. Disertațiune, București, 1893. Curs de Istoria Bisericii Române, București, 1895. Explicarea Psalmului 50. Studiu exegetico-biblic, București, 1895. Pomelnicul Bisericei Domnița Bălașa din Bucuresci. Cu notițe istorice și archeologice asupra dipticelor bisericești și usul lor în biserica creștină, București, 1896. Impresiuni dela biserica rusească din Capitală, București, 1908. Două cuvântări. Proeminența Bisericei Române în sânul ortodoxiei și Rostul istoriei bisericești în teologie, București, 1915. Două cuvântări, București, 1918. Curs de istoria bisericii universale, [București], 1924.
Note
Vezi și Facultatea de Teologie din București
Legături externe Demetrescu - Muzeul Universității din București
Categorie:Nașteri în 1852 Categorie:Decese în 1926 Categorie:Teologi români Categorie:Profesori universitari români Categorie:Bucureșteni