Aglaia Eminovici () a fost pianistă și actriță amatoare română, sora poetului Mihai Eminescu. Considerată de critici drept unul dintre cei mai talentați copii ai căminarului Gheorghe Eminovici și ai Ralucăi Iurașcu, Aglaia a impresionat prin frumusețe, inteligență și talent artistic, influențând cariera muzicală a compozitorilor Ciprian Porumbescu și Tudor Flondor.
Biografie Aglaia Eminovici s-a născut la 7 mai 1852, la Ipotești, fiind al optulea copil al familiei Eminovici. Preferata mamei, Raluca, a primit o educație aleasă. În lucrarea Viața lui Mihai Eminescu, George Călinescu o descria ca „o adolescentă bucălată și grațioasă”, care mai târziu „își asprește și își usucă trăsăturile”.
Încă din adolescență a manifestat talent deosebit la pian și la arta dramatică, visând să devină actriță. A participat la spectacole de teatru și muzică alături de fratele său Mihai, la Cernăuți. Deși lipsa resurselor financiare nu i-a permis studii universitare, a urmat lecții de canto și a fost activă în cercurile intelectuale din Botoșani, Suceava și Cernăuți.
Activitate artistică Între 1869 și 1871, Aglaia i-a cunoscut pe compozitorii Ciprian Porumbescu și Tudor Flondor, ambii impresionați de talentul și rafinamentul său muzical. Se presupune că Flondor a compus mai târziu o serenadă pe versurile poeziei lui Mihai Eminescu „Somnoroase păsărele”, sub influența Aglaiei.
A fost membră a societății muzicale „Armonia” din Cernăuți, susținând concerte la pian și reprezentații teatrale. Într-un spectacol cu piesa Florin și Florica de Vasile Alecsandri, a fost remarcată de Titu Maiorescu, care, potrivit unor mărturii, ar fi fost fascinat de ea, chiar dacă doar platonic.
Viața personală La 7 ianuarie 1871, la vârsta de 18 ani, s-a căsătorit cu profesorul sucevean Ioan Drogli, care era mai mare cu 20 de ani. Drogli era profesor la Școala Normală de Învățători și inspector districtual pentru județele Suceava și Câmpulung. Din această căsnicie au rezultat doi fii: Ioan și Gheorghe.
După moartea soțului (1887), rămasă aproape fără resurse, s-a recăsătorit în 1890 cu căpitanul austriac Heinrich Gareiss von Döllizsturm, trecând la catolicism. Din nefericire, fiul ei Gheorghe s-a îmbolnăvit grav și și-a petrecut viața prin sanatorii, iar mezinul Ioan a murit pe front, ca ofițer sanitar, în Primul Război Mondial.
Aglaia însăși a suferit de boala Basedow, care i-a afectat sănătatea și aspectul fizic. A murit la 30 iulie 1900, la Cernăuți, fiind înmormântată inițial în Cimitirul Vechi, iar mai târziu osemintele i-au fost mutate la Cimitirul Horecea.
Moștenire Deși a rămas în umbra fratelui său, Mihai Eminescu, Aglaia Eminovici s-a remarcat prin talentul artistic, fiind considerată o pianistă de excepție și o actriță apreciată. A influențat viața culturală a Bucovinei și a inspirat figuri de marcă ale muzicii românești.
Ultima vizită a lui Mihai Eminescu la sora sa Aglaia a avut loc la Crăciunul anului 1885, când poetul a asistat la reprezentațiile teatrale organizate de aceasta la Cernăuți.
Note
Categorie:Nașteri în 1852 Categorie:Nașteri pe 7 mai Categorie:Decese în 1900 Categorie:Decese pe 30 iunie Categorie:Decese în Cernăuți Categorie:Pianiste din România Categorie:Actrițe de teatru române Categorie:Botoșăneni Categorie:Mihai Eminescu Categorie:Ortodocși convertiți la romano-catolicism Categorie:Români romano-catolici Categorie:Oameni din comuna Mihai Eminescu