Arcadie Opaiț (în , ) este un poet, și publicist ucrainean de etnie română, activist pentru drepturile omului și fost disident antisovietic, membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și al Uniunii Naționale a Ziariștilor din Ucraina.

Biografie Arcadie Silvestru Opaiț s-a născut la 28 februarie 1948 (înregistrat oficial la 2 martie) în satul Cireș, raionul Storojineț, regiunea Cernăuți, într-o familie de români bucovineni.

A urmat școala de opt ani în satul natal și liceul în localitatea vecină Ciudei (1955–1966), apoi a efectuat serviciul militar obligatoriu între anii 1966–1969. În 1969 a fost admis la Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Cernăuți, însă în 1973 a fost exmatriculat în anul IV pentru „activitate antisovietică” și „naționalism românesc”, fiind acuzat de susținerea viitorului academician Grigore Bostan.

După exmatriculare a fost angajat profesor la o școală de opt ani, dar a fost concediat la numai 3 luni, în urma intervenției KGB-ului. Timp de doi ani a lucrat ocazional în regiunea Tiumen din Rusia. În 1975 a fost reprimit la universitate, la forma de învățământ seral, și angajat la atelierele artistico-industriale din Cernăuți, absolvind facultatea în 1976.

În octombrie 1983 a fost arestat de KGB fără acuzații oficiale, iar în februarie 1984 a fost condamnat, fără probe, la patru ani de închisoare. Eliberat anticipat în 1986, a lucrat o perioadă ca zidar la Cernăuți, iar între 1987–1992 a fost nevoit să muncească la exploatările forestiere din regiunea Perm, pentru a evita noi persecuții.

În 1992 a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat din Odesa.

Între 1994 și 2009, Arcadie Opaiț a fost președinte al Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți, în timpul căruia a coordonat amplasarea mai multor busturi și plăci comemorative dedicate personalităților românești – Mihai Eminescu, Ștefan cel Mare, Ciprian Porumbescu și Grigore Bostan – și a organizat numeroase manifestări culturale de Ziua Limbii Române.

Din 2001 este președinte al Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului din Cernăuți.

Nu a fost niciodată membru al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și nu este afiliat niciunui partid politic. Este căsătorit, are doi copii și patru nepoți.

Activitate literară Arcadie Opaiț a debutat în 1970 în ziarul Zorile Bucovinei, dar după reprimarea mișcării naționale românești din regiune a fost interzis editorial timp de două decenii. A revenit în spațiul literar în 1995, publicând în revista Literatura și Arta, apoi în publicațiile Plai Românesc, Zorile Bucovinei, Bucovina Literară, Gazeta de Herța, Bukovînske Vice și „24 de ore” (Iași).

Volume de poezie Ora de prânz a vulcanului Etna, Editura FEP Tipografia Centrală, Chișinău, 1997 – prefață de Mihai Cimpoi Roma fără mine, Editura Augusta, Timișoara, 1998 – prefață de Adrian Dinu Rachieru Văduva neagră, Editura Danaster, Iași, 2000 – prefață de Ștefan Broască Salonul de reanimare, ediție bilingvă româno-ucraineană, 2003 – traducere de Tamara Severniuk, prefață de Raul Chilachava, postfață de Maria Toacă Unu și pluralul, Cernăuți, 2008 – desemnată „Cartea anului 2008” la Cernăuți, laureată a Premiului „George Coșbuc” al Uniunii Scriitorilor din România și al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud (2009)

Participări în antologii Metafore românești din nordul Bucovinei, Iași, 1998 Eterna iubire, București, 1999 Pagini de literatură română. 1775–2000, Cernăuți, 2000 Poeți români din Bucovina. 1775–2002, Iași, 2002 Moment poetic, Chișinău, 2003

Critică literară Opera sa a fost comentată de numeroși critici și scriitori, între care Ștefan Broască, Adrian Dinu Rachieru, Maria Toacă, Ion Cozmei, Cristina Scarlat, Tamara Severniuk, Vira Kitaihorodska, Angela Furtună și Vasile Bâcu. Criticii îl consideră un poet post-postmodernist de talie europeană (Ion Cozmei), un „misionar al postmodernismului românesc” (Vasile Bâcu), iar Angela Furtună l-a descris drept „un poet a cărui scriitură conjugă paradoxul cu verosimilitatea”.

Premii și distincții Premiul revistei Literatura și Arta, Chișinău (1996) Premiul Fundației Culturale a Bucovinei, Suceava (1997) Premiul Salonului Național de Carte al României, Iași (1997) Premiul Uniunii Scriitorilor din România – Concursul Național de Poezie „George Coșbuc” (1998, 2009) Diplomă a Festivalului Internațional de Poezie Lucian Blaga, Lugoj (1998) Marele Premiu al Festivalului de Poezie Traian Iancu, Lugoj (1998) Premiul Fundației „Augusta”, Timișoara (2003) Medalia „Mihai Eminescu”, Republica Moldova (2000) Ordinul „Pentru Merit” clasa a III-a (Ucraina) Om Emerit al Culturii din Ucraina (2001)

Activitate publică În calitate de președinte al Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu”, Arcadie Opaiț a contribuit la conservarea identității naționale a românilor din nordul Bucovinei, la organizarea unor evenimente culturale, simpozioane, lansări de carte și la ridicarea de monumente comemorative în Cernăuți, Noua Suliță, Herța, Hliboca și Ostrița.

În 2012, a reușit să obțină aprobarea Consiliului Orășenesc din Storojineț pentru a ridica un bust dedicat lui Iancu Flondor, părintele unirii Bucovinei cu România, dar, din cauza opoziției naționaliste ucrainene, proiectul a fost abandonat.

Arcadie Opaiț a susținut Euromaidanul și Revoluția ucraineană din 2014.

Stil și tematică Poezia sa este caracterizată printr-un discurs poetico-proteic, „construit pe formule poetice heterogene – vers alb progresiv, fragmentarism, imagini recurente și alură textuală postmodernistă” (Dorin Popescu). Arcadie Opaiț însuși considera că „dacă nu ești nebun din naștere, nu poți scrie poezie”, făcând trimitere la „nebunia creatoare” ca esență a inspirației artistice.

Lucrări comemorative Sub conducerea sa la Societatea „Mihai Eminescu”, au fost inaugurate: Busturile lui Mihai Eminescu în mai multe localități din regiunea Cernăuți; Monumente dedicate lui Ștefan cel Mare și Sfânt la Noua Suliță, Herța, Hliboca și Ostrița; Plăci comemorative dedicate lui Ciprian Porumbescu (Cernăuți) și Grigore Bostan (Budineț).

Afilieri Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1998) Membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (din 1999) Membru al Uniunii Naționale a Ziariștilor din Ucraina (din 2009) Membru corespondent al Academiei Internaționale de Cultură și Artă Membru corespondent al Academiei Internaționale de Științe Sociale

Note

Bibliografie Felicia Nichita-Toma, Zbor înalt cu aripi noi de vultur, în Zorile Bucovinei Maria Toacă, Mai retras, dar totuși neînvins, în Zorile Bucovinei Angela Furtună, prezentare la lansarea volumului Unu și pluralul, Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, Suceava

Categorie:Nașteri în 1948 Categorie:Nașteri pe 28 februarie Categorie:Români din Ucraina Categorie:Ucraineni de origine moldovenească Categorie:Poeți români din secolul al XX-lea Categorie:Poeți români din secolul al XXI-lea Categorie:Poeți români contemporani Categorie:Deținuți politici români Categorie:Disidenți sovietici Categorie:Deținuți politici din Uniunea Sovietică Categorie:Anticomuniști români Categorie:Activiști români pentru drepturile omului Categorie:Poeți ucraineni Categorie:Scriitori români postmoderni Categorie:Jurnaliști ucraineni Categorie:Oameni din raionul Storojineț Categorie:Absolvenți ai Universității din Cernăuți Categorie:Absolvenți ai Universității din Odesa Categorie:Membri ai Uniunii Scriitorilor din România Categorie:Membri ai Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova Categorie:Decorați cu Medalia „Mihai Eminescu” Categorie:Victime ale represiunii sovietice Categorie:Scriitori români în viață Categorie:Ucraineni în viață