Costa Roșu () un publicist, bibliograf și folclorist sârb, membru de onoare al Academiei Române din anul 2015.
Educație
A urmat secția română a liceului Borislav Petrov Barca din Vârșeț, pe care l-a absolvit, după care a continuat studiile limbă și literatură română la Zrenianin. Ulterior, a studiat jurnalismul la Institutul Iugoslav de Ziaristică din Belgrad în 1967-1970.
Funcții deținute
A ocupat funcția de secretar și ulterior de director al Comisiei de Etnografie și Folclor din Cadrul Societății de Limba Română. Această comisie a fost înființată de Costa Roșu alături de prof. Radu Florea în primăvara anului 1969. În 1970 a fost ziarist la săptămânalul "Libertatea" din Panciova. În anii 1978-1986 a fost redactor-șef al revistei "Tribuna tineretului" și a săptămânalului "Libertatea" în 1987-1989 unde a rămas mai departe redactor în perioada 2006-2011. A fost primul redactor al publicației de etnografie și folclor "Tradiția", fiind singura publicație de etnografie și folclor în limba română din Serbia. Între 1990 și 1995 a deținut funcția de redactor responsabil al Editurii Societății de Limba Română din Voivodina. Din 2008 a fost directorul Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina.
Lucrări de referință
În perioada studenției a realizat primele proiecte de culegere a folclorului literar din satele locuite de români din Banatul sârbesc, pe care le-a publicat în: "Analele Societății de Limba Română",în "Lumina" și "Libertatea" pe care le-a prezentat în cadrul emisiunilor "Panorama culturală" și "Viața satelor" ale postului de radio Novi Sad. A publicat o multitudine de opere printre care monografii, studii, cărți de istorie culturală, bibliografii, lexicoane. Amintim câteva dintre acestea:
Folclor literar, premise și sinteze (1975);
Begheiți (Torac). Pagini din trecut și de azi (1976, în colab;în sârbă Begejci (Torak)- juee i danas, 1977);
Dicționarul literaturii române din Iugoslavia 1945-1990 (1989);
Frumoasele festivaluri (1990);
Corurile noastre bănățene (1991);
Ani de memorie jurnalistică.Săptămânalul Libertatea 1945-1995 (1995, în colab.); Bibliografia Editurii "Libertatea" (10 tomuri, 1995-2007); Acad. Emil Petrovici și Toracul natal- Akad. Emil Petrovic i rodni Torak (1997); Biserica Ortodoxă Română din Toracu Mare (1997, în colab.); Lexiconul jurnalisticii românești din Iugoslavia 1789-1998 (1998); Interviuri (1999); Slujitori ai altarului (2000,în colab.); Personalități românești din Voivodina 1734-2004 (2004, în sârbă Leksikon znamenitih Rumuna iz Vojvodine 1730-2010, 2011); Vlahii din Muntenegru-Vlasi u Crnoj Gori (2004, în colab.); Cartea veche românească din Voivodina (2007, în colab.); Pe aripile inspirației (2008, în colab.); Biserica Ortodoxă Română din Banatul sârbesc și de la sud de Dunăre (2008); Cronici bisericești.Manuscrise din Banat sex XIX-XX(2009,în colab.); Istroromânii din Croația Povestea unei etni care dispare (2010); Dicționarul preoților români din Banatul sârbesc 1761-2010 (2011); Călătorii din amintiri (2011) Patrimoniul cultural al românilor din Voivodina (2012) Cărți vechi românești și cronici bisericești din Banat ( 2012,în colab.)
Note
Vezi și Lista membrilor Academiei Române
Legături externe
Categorie:Membri de onoare din străinătate ai Academiei Române Categorie:Articole despre academicieni create automat