Pe 3 ianuarie 2026, Statele Unite au atacat Venezuela și l-au capturat pe președintele Nicolás Maduro și pe soția sa, Cilia Flores. Operațiunea, denumită codificat „Operațiunea Absolute Resolve”, a început în jurul orei 2 dimineața, ora locală, când au fost observate explozii. Forțele armate ale Statelor Unite au bombardat infrastructura din nordul Venezuelei, iar o forță de arestare a atacat reședința lui Maduro din Caracas. Maduro și Flores au fost transportați cu avionul la New York de către forțele americane.

Guvernul Statelor Unite a anunțat că Maduro și Flores au fost acuzați de mai multe infracțiuni legate de narcoterorism. Maduro și Flores au pledat nevinovați la acuzațiile aduse într-un tribunal federal din Manhattan, la 5 ianuarie 2026. Președintele american Donald Trump și administrația sa au justificat operațiunea ca fiind o acțiune de aplicare a legii, cu sprijin militar, pe care președintele are „autoritatea constituțională inerentă” de a o întreprinde.

Vicepreședintele venezuelean Delcy Rodríguez a denunțat capturarea ca fiind o răpire. Oficialii venezueleani au declarat că cel puțin 24 de ofițeri de securitate venezueleani au fost uciși în timpul atacului. Guvernul cubanez a declarat că 32 de membri ai armatei și agențiilor de informații cubaneze au fost uciși. Oficialii Organizației Națiunilor Unite (ONU), ai Statelor Unite și ai altor țări, precum și experți în drept internațional au declarat că raidul a încălcat Carta ONU și suveranitatea Venezuelei. Alte reacții din întreaga lume au inclus sărbătoriri ale diasporei venezuelene și proteste.

Trump a declarat că SUA vor „conduce” Venezuela până la o tranziție a puterii, dar aceste afirmații au fost contrazise de Rodríguez și retractate de secretarul de stat american Marco Rubio. Trump și administrația sa au clarificat că accesul la petrolul venezuelean a fost un motiv principal al acțiunii. Guvernul venezuelean a rămas în funcție, Rodríguez fiind investită în funcția de președinte interimar la 5 ianuarie 2026.

Context

Acuzațiile asupra lui Maduro

Pe lângă frauda electorală, Statele Unite l-au acuzat pe Maduro că prezidează un „narco-stat”. În martie 2020, în timpul primului mandat al lui Trump, Departamentul de Justiție al Statelor Unite l-a pus sub acuzare pe Maduro pentru conspirație la trafic de cocaină, acuzație negată de Maduro. În ianuarie și iulie 2025, Trump a desemnat două bande de traficanți de droguri venezuelene, Tren de Aragua și Cartelul Soarelui, drept organizații teroriste străine (FTO), susținând că acesta din urmă era condus de Maduro. Maduro a negat implicarea în conducerea cartelului și a caracterizat desemnările drept o încercare de a folosi războiul împotriva drogurilor pentru schimbarea regimului. Unii experți în criminalitate din America Latină au descris Cartelul Soarelui mai degrabă ca o rețea generală de corupție guvernamentală și militară venezueleană decât ca un grup organizat. De asemenea, în iulie 2025, un ordin secret a instruit armata americană să folosească forța împotriva cartelurilor enumerate ca organizații teroriste.

Consolidarea forțelor SUA în regiune În august 2025, Statele Unite au început o consolidare a forțelor în sudul Caraibelor, desfășurând nave de război și personal militar. În septembrie, Comandamentul Sudic al Statelor Unite a început să efectueze atacuri militare asupra navelor din Marea Caraibelor. SUA susțin că desfășoară trafic de droguri în numele Venezuelei. Acțiunile au făcut parte din Operațiunea Southern Spear, o campanie militară americană care vizează rețele criminale, precum Cartelul Soarelui, precum și guvernul venezuelean al lui Nicolás Maduro.

În noiembrie 2025, SUA au desfășurat nava , iar în decembrie au început să intercepteze și să confiște petroliere, impunând o carantină navală Venezuelei. SUA au lansat, de asemenea, operațiuni secrete în Venezuela, sub directiva Agenției Centrale de Informații (CIA) la sfârșitul lunii decembrie. Donald Trump anunțase anterior că armata americană va efectua atacuri în interiorul Venezuelei.

În săptămânile premergătoare operațiunii, a fost semnat un acord între Statele Unite și insula vecină a Venezuelei, Trinidad și Tobago, pentru a permite accesul armatei americane la aeroporturile sale. Generalul Dan Caine, șeful Statului Major Interarme, a declarat într-o conferință de presă din 3 ianuarie că armata americană a petrecut luni întregi planificând și repetând operațiunea, forțele fiind poziționate și gata de operațiune până la începutul lunii decembrie.

La sfârșitul lunii decembrie, Maduro a respins oferta Statelor Unite de a se exila în Turcia. La acea vreme, SUA își intensificaseră eforturile militare împotriva Venezuelei pe uscat, inclusiv atacul asupra unui port nordic îndepărtat, despre care se spune că este folosit de Tren de Aragua pentru contrabandă. Potrivit ziarului The New York Times, manifestările publice ale lui Maduro, care minimalizau gravitatea amenințărilor americane din săptămânile dinaintea operațiunii, cum ar fi dansul public pe o scenă pe muzică electronică, care a preluat unul dintre discursurile sale în care a spus „Fără război nebunesc”, au fost un factor în decizia lui Trump de a acționa în urma amenințărilor militare ale administrației sale.

Atacul Potrivit lui Caine, Trump a dat ordinul de acțiune la ora 23:46 VET (22:46 EST) pe 2 ianuarie. Administrația nu a notificat Congresul Statelor Unite în prealabil cu privire la atacuri, declarând că are îngrijorări că acest lucru ar putea pune în pericol misiunea. Cel puțin șapte explozii au fost raportate în jurul orei 02:00 VET (01:00 EST), iar aeronave zburând la joasă altitudine au fost observate, predominant în La Guaira, Higuerote, Meseta de Mamo, Baruta, El Hatillo, Charallave și Carmen de Uria, care se află în mare parte în interiorul sau în apropierea capitalei Caracas. Operațiunea a implicat 150 de aeronave, care proveneau de la Marina Statelor Unite, Forțele Aeriene și Corpul Pușcașilor Marini. Printre acestea s-au numărat Lockheed Martin F-22A Raptor, Lockheed Martin F-35A/C Lightning II, Boeing F/A-18E/F Super Hornet, Boeing EA-18G Growler, Grumman E-2D Hawkeye, Rockwell B-1B Lancer, Boeing CH-47F Chinook, Sikorsky CH-53K King Stallion, Bell UH-1Y Venom, Bell AH-1Z Viper, Boeing AH-64E Apache, Sikorsky UH-60M Black Hawk, avioane cisternă pentru realimentare, avioane de război electronic (EW), alte aeronave de sprijin și numeroase vehicule aeriene fără pilot, inclusiv Lockheed Martin RQ-170 Sentinel. Trump a declarat că Statele Unite „au un avion de vânătoare pentru fiecare situație posibilă”.

Majoritatea exploziilor au vizat antene și baze militare active. Rapoartele timpurii au sugerat că exploziile s-ar fi putut produce la Baza Aeriană Generalissimo Francisco de Miranda (La Carlota) și Fort Tiuna, două instalații militare din zonă. Explozii mari au fost raportate și pe Aeroportul Higuerote. Elicoptere din Regimentul 160 Aviație pentru Operațiuni Speciale au transportat soldați ai Delta Force în Caracas, cu acoperire aeriană asigurată de avioane de vânătoare și bombardiere. Un elicopter a fost avariat de apărarea terestră venezueleană, dar și-a continuat misiunea. Personalul Biroului Federal de Investigații (FBI), inclusiv Echipa de Salvare a Ostaticilor, a însoțit armata pentru a-l aresta oficial pe Maduro la complexul său.

Atacurile au durat o jumătate de oră. S-a văzut fum ridicându-se dintr-un hangar militar dintr-o bază din Caracas, în timp ce un altul a fost lăsat fără alimentare cu energie electrică. Atacurile au avut loc la adăpostul întunericului, ca urmare atât a momentului în care a avut loc operațiunea, cât și a întreruperii alimentării cu energie electrică de către armata americană în orașul Caracas. Mai multe containere maritime au fost distruse și avariate în atacurile din portul La Guaira. Imaginile din satelit de la Vantor au arătat cel puțin cinci depozite distruse, vehicule arse și un post de securitate aruncat în aer. O aeronavă, despre care se crede că este un Beechcraft Baron, și un sistem de rachete sol-aer Buk-M2E au fost distruse pe aeroportul Higuerote. Maduro a declarat stare de urgență națională după începerea exploziilor. Guvernul venezuelean a promis să se apere împotriva acțiunilor militare americane, pe care le-a acuzat că urmăresc schimbarea regimului. Le-a descris drept „agresiune imperialistă” și a cerut convocarea Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite (CSONU).

Capturarea lui Maduro La ora 05:21, ora Venezuelei (VET), Donald Trump a postat pe platforma de socializare Truth Social că Maduro și Flores au fost capturați și scoși din țară. Trump a postat o fotografie pe contul său de Truth Social cu Maduro la bordul . Fotografia îl înfățișa pe Maduro legat la ochi, purtând căști de anulare a zgomotului, un dispozitiv de plutire și un trening gri din fleece Nike Tech și ținând în mână o sticlă de apă din plastic. Potrivit secretarului de stat Marco Rubio, Maduro a fost arestat și se va înfrunta cu acuzații penale în SUA.

Delcy Rodríguez a confirmat că atât Maduro, cât și Flores sunt dispăruți și a cerut „dovezi că sunt în viață” printr-un mesaj audio la televiziunea de stat. Potrivit surselor Reuters, Rodríguez se afla în Rusia pe 3 ianuarie. Alte rapoarte au indicat că Rodríguez se afla în Caracas. Capturarea lui Maduro a fost efectuată de Delta Force, alături de CIA.

Cu puțin timp înainte de ora 18:00 VET (17:00 EST), avionul în care se aflau Maduro și Flores a aterizat la baza Gărzii Naționale Aeriene Stewart din New York. El a fost văzut coborând din avion, înconjurat de agenți federali, înainte de a intra într-un hangar. Apoi a fost transportat cu elicopterul la heliportul Westside din Manhattan, New York City. A fost dus de un convoi blindat la un birou local al Administrației Antidrog (DEA), unde a fost procesat înainte de a fi reținut în cele din urmă în Centrul Metropolitan de Detenție.

Proceduri legale

La câteva ore după capturare, Bondi a anunțat că Maduro și Flores au fost puși sub acuzare în Districtul Sudic din New York pentru acuzații legate de „narcoterorism”. Actul de rechizitoriu enumera acuzațiile ca fiind conspirație la narcoterorism, conspirație la importul de cocaină, deținere de mitraliere și dispozitive distructive, și conspirație pentru deținerea de mitraliere și dispozitive distructive.

Maduro se pregătește să apară în fața unui tribunal federal din Manhattan pe 5 ianuarie 2026.

Victime Ministrul venezuelean al apărării, Vladimir Padrino López, a declarat că elicopterele de luptă americane au lansat rachete și proiectile în zonele urbane și că oficialii lucrează la adunarea de informații cu privire la numărul de decese și răniți. Procurorul general Tarek William Saab a raportat că „victime nevinovate au fost rănite mortal, iar altele au fost ucise de acest atac terorist criminal”. În Catia La Mar, atacurile au lovit un complex de apartamente civile cu trei etaje, ucigând o persoană, rănind grav o alta și distrugând zidul exterior. New York Times a relatat pe 3 ianuarie că un oficial venezuelean anonim a declarat că cel puțin 40 de persoane, inclusiv civili și personal militar, au fost ucise în atac. Pe 4 ianuarie, Times a relatat că, „potrivit unui înalt oficial venezuelean”, 80 de civili și membri ai forțelor de securitate au fost uciși. În aceeași zi, Reuters a indicat că nu au fost încă publicate cifre oficiale. Guvernul Cubei a raportat că 32 de cubanezi au fost uciși în Venezuela. Trump a declarat pentru New York Post că forțele cubaneze au fost implicate în operațiune: „Știți, mulți cubanezi și-au pierdut viața aseară... Îl protejau pe Maduro. Nu a fost o mișcare bună.” Unii soldați americani au suferit răni provocate de gloanțe și șrapneluri, dar niciunul nu i-a pus viața în pericol.

Urmări